Adio Facebook pentru copiii sub 16 ani

De anul viitor, copiii sub 16 ani nu vor mai putea accesa reţelele sociale fără acordul părinţilor. Este una dintre prevederile noului regulament european privind protecţia datelor personale, care se va aplica inclusiv în România. Specialiştii anticipează o adevărată revoltă în rândul tinerilor.
Protecţia datelor personale, reglementată mai dur de Uniunea Europeană, dă o lovitură grea adolescenţilor obişnuiţi să socializeze pe telefoane sau tablete. Din mai 2018, când va fi transpus în legislaţia statelor comunitare, inclusiv în România, noul Regulament privind Protecţia Generală a Datelor va interzice tinerilor sub 16 ani să acceseze, fără consimţământul părinţilor sau tutorilor, serviciile societăţii informaţionale – ceea ce înseamnă social media şi multe alte website-uri. Potrivit art. 8 din Regulament, „În ceea ce priveşte oferirea de servicii ale societăţii informaţionale în mod direct unui copil aceasta va fi legală dacă copilul are cel puţin vârsta de 16 ani.
Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, prelucrarea datelor acestuia este legală numai dacă şi în măsura în care consimţământul respectiv este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părinteşti asupra copilului“.
Despre cum s-ar putea aplica aceste prevederi, norma europeană este vagă, lăsând foarte mult spaţiu de manevră furnizorilor de servicii social media. „Operatorul depune toate eforturile rezonabile pentru a verifica în astfel de cazuri că titularul răspunderii părinteşti a acordat sau a autorizat consimţământul, ţinând seama de tehnologiile disponibile“, se specifică în actul normativ.
Adolescenţii sunt revoltaţi În cadrul unei dezbateri dedicate siguranţei online, organizată, marţi, de Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, din cadrul Poliţiei Române, în cea de-a doua zi a Săptămânii Prevenirii Criminalităţii, elevii au avut posibilitatea să-şi spună părerea despre norma europeană. Iar adolescenţii nu sunt de acord cu aceste prevederi. „E foarte ciudat să cer voie părinţilor atunci când vorbesc cu prietenii pe Facebook“, „Chiar trebuie să ştie părinţii tot ce postăm?“, „Avem şi noi nevoie de intimitate, iar părinţii sunt uneori absurzi şi nu înţeleg anumite lucruri“, sunt doar câteva dintre replicile adolescenţilor revoltaţi la gândul că părinţii ar putea fi obligaţi să le monitorizeze conversaţiile pe reţelele sociale sau să verifice site-urile pe care le accesează.
Soluţia „Salvaţi Copiii“
Cei de la organizaţia „Salvaţi Copiii“, care înţeleg revolta adolescenţilor, vin în sprijinul acestora. Astfel, organizaţia, prin programul Ora de Net a redactat un „Kit de acţiune pentru adolescenţi“, care oferă posibilitatea tinerilor ca vocea lor să fie auzită de către legiutori. Concret, organizaţia militează pentru reducereaa vârstei de la 16 la 13 ani pentru care un copil are nevoie de acordul părinţilor, printr-o oportunitate prevăzută chiar de noul regulament: „Statele Membre pot prevede prin lege o vârstă mai mică în acest scop, cu condiţia ca aceasta să nu fie mai mică de 13 ani“. Astfel, feedback-ul primit de la adolecenţi va fi centralizat la nivel naţional şi european şi va contribui la dezvoltarea unui ghid privind drepturile pe internet şi a unei carte.
Acestea vor fi lansate public în februarie 2018. Independenţă sau control parental? Adolescenţii au nevoie de intimitate, de independenţă şi de lucruri pe care să le facă dezinvolt, fără ştirea părinţilor. În acelaşi timp, nu trebuie ignorat că în mediul online copiii sunt mult mai vulnerabili, spune psihologul Mihai Copăceanu Controlul presupune o manoperă din partea părintelui.
Dacă părinţii nu fac nimic, directiva europeană nu se poate aplica. Verificarea acordului părintelui este aproape imposibil de introdus la nivel de operator, afirmă Liviu Arsene, expert Bitdefender Psihologii sunt de părere că nevoia de intimitate şi de independenţă a adolescenţilor se împacă greu cu ideea monitorizării de către părinţi, mai ales a accesului la reţelele sociale. „Adolescenţii au nevoie de intimitate, de independenţă şi de lucruri pe care să le facă dezinvolt, fără ştirea părinţilor.
În acelaşi timp, nu trebuie ignorat că în mediul online copiii sunt mult mai naivi şi, implicit, mai vulnerabili. Dacă un copil discută pe Facebook cu un necunoscut, poate să-i dea anumite informaţii personale pe care nu le-ar da niciodată unui necunoscut care-l abordează pe stradă. Mulţi copii nu îşi declară vârsta reală atunci când îşi fac un cont pe reţelele sociale. Iar la o vârstă fragedă, copiii nu pot conştientiza anumite pericole şi cad victime“, afirmă psihologul Mihai Copăceanu. Potrivit acestuia, copiii nu pot fi controlaţi eficient în lipsa unei relaţii afective puternice cu părinţii. „Mediul online este greu de gestionat, pentru că e liber. Părinţii nu pot exercita un control decât dacă au o relaţie foarte afectivă cu copiii lor. Soluţia este educaţia, părinţii să discute cu copiii de la vârste fragede despre anumite pericole.
Legătura afectivă se creează în timp. Educarea se referă şi la părinţi, nu numai la copii. Părintele trebuie să-şi cunoască foarte bine copilul şi să nu-l lase să capete dependenţă faţă de internet. Ar trebui ca şi şcoala să se adapteze, să se explice la cursuri despre siguranţa pe internet“, spune psihologul. Directiva, greu de pus în practică Specialiştii în IT spun, la rândul lor, că punerea în practică a noilor norme europene depind de gradul de implicare a părinţilor. „Există o serie de tehnologii care permit monitorizarea conţinutului online.
Sunt tehnologii de asistenţă parentală, care permit părintelui să monitorizeze accesul copilului la internet. Asta înseamnă atât restricţionare de aplicaţii, cât şi de trafic web. Se poate bloca pe anumite intervale orare, când copilul este la şcoală, accesul pe Facebook, de exemplu. Dar asta numai după ce este informat şi copilul, pentru că altfel am putea avea o problemă de legalitate.
Părintele şi copilul trebuie să discute despre pericolele online, iar părintele trebuie să intervină cu capacitatea tehnică atunci când conţinutul online accesat de copil este nepotrivit pentru vârsta lui“, a explicat, pentru „Adevărul“, Liviu Arsene, Senior eThreat Analyst la Bitdefender. Concret, fără o „manoperă“ din partea părintelui, furnizorul de internet nu are cum să verifice dacă acesta şi-a dat acordul sau nu pentru accesul copiilor la mediul online.
Este nevoie de informare şi de educare, afirmă specialistul. „Asta presupune o manoperă din partea părintelui, atât pe partea de comunicare, cât şi pe partea tehnică. Dacă părinţii nu fac nimic, directiva europeană nu se poate aplica. Verificarea acordului părintelui este aproape imposibil de introdus la nivel de operator. Dacă toţi membrii familiei folosesc acelaşi laptop, de exemplu, din punct de vedere tehnic nu ai cum să verifici cine e în faţa lui. Părinţii nu trebuie să cadă în capcană şi să creadă că pot să-şi vadă liniştiţi de treabă în timp ce copilul e la calculator.
Aşa cum este acum, internetul este complet nefiltrat. Dar este un proces de educare, de informare, atât a copiilor, cât şi a părinţilor“, a mai spus Liviu Arsene.

Parerea ta conteaza