*Dor Nebun…*

E târziu, se răcorește,
Peste cer s-a tras cortina,
Luna, iată, mă privește
Cocoțată în stejar,
Rând pe rând, pe bolta nopții,
Stelele și-aprind lumina
Așternând-o înaintea
Caii dorului hoinar.

Pe la cuiburi, păsărele
Dormitează de o vreme,
Doar o bufniță dă roată
Peste pomii ațipiți.
Nu-ndrăznesc, deși i-aș cere,
Lângă mine să te cheme
Și să-mi dai o sărutare
Sub caișii înfloriți.

Dor nebun ce-mi poartă gândul
Către ochii tăi albaștri
Ce m-ademenesc șagalnic
Să mă pierd în taina lor!
De-aș ruga până și vântul
Să mă poarte printre aștri
Pan’ la tine să mă ducă,
Să mă lase în pridvor.

O! Iubire, ce nebună poți sa fii,
Să uneltești,
Să te-agăți ca o liană
De trăiri copilărești!
Cine mintea să ți-o poarte
C-ai ales ca o codană?
Nu-mi fă iar în suflet rană
Nu te las! Să nu-ndrăznești!

*Ascult…*

Ascult cum vântul, printre ramuri
Care se zbat zadarnic, geme…
Şi-ncearcă somnul să mi-l fure
În taina nopţii să mă cheme,

Să mă cuprindă fără veste
În dulcea lui melancolie,
Cântându-mi iarăşi în surdină
A toamnei tristă simfonie.

Acordul vechi al toamnei care
Mi-a luat frumosul vis de vară
Îmi aminteşte azi că timpul
Întreaga viaţă ne-o măsoară

Şi va cutreiera-n neştire
Cu el şi anii mei luând…
Ascult cum mai suspină vântul
Şi inima-mi cu el gemând…

*Atât De Fericită*

N-am fost nicicând atât de fericită,
Nici n-am ştiut că poate exista,
Pe astă lume, astfel de iubire
Atât de pură ca iubirea ta.

Am înflorit de când te am pe tine,
De parcă de acum m-aş fi născut
Şi toată viaţa mea de mai ‘nainte
A fost un vis ce zorii l-au pierdut.

Nici nu gândesc la vântul ce adie
Şi frunza toamnei mi-o aşterne-n prag,
În suflet a-nflorit iar primăvara
Când tu mi-ai devenit atât de drag

Şi nu contează luna care, iată,
Azi mă priveşte trist din calendar
Dacă viaţa mi-a trimis prin tine
O minunată primăvară-n dar.

Şi nu-mi voi număra bobocii vieţii
Ce rând pe rând i-am strâns într-un buchet,
Am să îi dau la schimb doar pentru clipa
Cât sunt cu tine, fără vreun regret.

N-am fost nicicând atât de fericită,
Nici nu speram să pot vreodată fi,
Eşti plăsmuit din gândurile mele,
Te-ai întrupat doar pentru-a mă iubi.

🎃Răspuns Ție… În Necunoscut 🎃 🤝

´¯`☆..·´¯`·☀ *(͡๏̯͡๏)(͡๏̯͡๏)..¸.•*•♫

🎃🌺🍀🍰🤝😘

Direct la subiect. Este și blogul meu. Nu este treaba ta cine scrie și când scrie. Nu am crezut că voi întâlni în astă viață oameni atât de bolnavi sufletește. Uite că am întâlnit câțiva pe parcursul vieți mele, însă tu dragă…. nu dau nume, nu mă cobor, nici nu mă ridic, stau în banca mea, nu am școala ta, nici nu mi-o doresc. Noi doi formăm un cuplu înainte de 2009, am trecut și prin bune, și mai puțin bune, personal, nu am dat buzna peste nimeni, din contră, am încercat să trezesc minți ale unora pentru a nu suferi nimeni, însă nu a fost așa. Voi, v-ați lăsat păcălite, iar pentru asta nu am eu nici o vină. Ce dorești de la mine, nu vei primi niciodată. Iar cine îmi este alături, e liber, nu e forțat, nu e manipulat, șantajat, ș.a.m.d… Oare dacă ambi am scrie zi de zi ceva, ai fi mulțumită? Din fericire, noi mai și muncim, nu ne permitem să stăm doar pe internet. Înțelege că eu nu voi îmi voi șterge conturile, blogurile, acest articol nu voi posta pe celelalte bloguri, deoarece nu voi murdări un prezent necunoscut mie. Nu mă interesează cele scrise de tine, așa cum tu nu m-ai luat în seamă la vremea respectivă, nici eu acum nu voi da curs cuvintelor murdare și neștiute de mine. Personal, nu am înșelat pe nimeni, nu am mințit, deci…
Am scris ca și un fel de răspuns, însă doresc să fi bine, să accepți realitatea, să ai grijă de sufletul tău, să alungi ura, răzbunarea, minciuna și tot ceea ce nu este adevărat.
Și ca să știi și tu că eu știu cine ești, îți spun doar atât: Într-o zi ți-am făcut o caracterizare și am dat adminului de la forum, peste un timp, am găsit articole de ale mele copiate de pe neogen, unele le-ai mai modelat, ca să nu găsească motorul de căutare, apoi te-ai prins cu, o ură inexplicabilă față de mine. Nu îți făcusem nici un rău, nu am avut niciodată pretenții că aș fi autorul vreunui articol sau că aș fi poetă sau ce nu sunt.Multe scrieri ale tale sunt furturi din cărți, foarte multe fraze copiate din prozele mele, iar ce e mai urât, ai făcut una sau două povestioare folosind persoana mea ca și rol principal, vei citi în curând ceva frumos, adevărat și demn de Literatura Română! Am în calculator totul și le voi pune la mine pe bloguri, sunt ale mele și am tot dreptul. Am o categorie, se numește… În lumea teatrului meu, acolo sunteți voi, cele ce vă știți dacă veți citi, tu ești în prim plan dragă necunoscut-o, păcat că…
Trebuie să merg la nani, mâine lucrez. O noapte liniștită, minte limpede, Dumnezeu să îți dea sănătate și bunăvoința de a lăsa răzbunarea și ura. Nu este vina lui, prin mine vrei să te răzbuni, însă asta nu se va întâmpla niciodată. Cu ură, cu egoism, cu răzbunare, nu faci nimic, sufletul are nevoie de frumos, iar salvarea o vei găsi doar în frumos!

Mai poți citi aici, știu că intri mereu  https://nurigroupdeypy.blogspot.com.es/  🎃🌺🍀🍰🤝😘

¯`·.¸¸.☆¯`·.¸☆¯ **´¯**´¯`•♥●•٠·˙

🎃🌺🍀🍰🤝😘

🌹Femeia… ✍

Într-un decor cenușiu
Ești unica pată de culoare,
Cine vrea să vadă-n viu
Un corp frumos de floare.

Tu stai acolo gânditoare,
La o poveste fără de sfârșit,
În viața asta trecătoare
Tu te întrebi unde-ai greșit.

Că ai greșit născându-te femeie,
Sau că trupul tău e mult dorit,
Tu ești pirdută-n gânduri efemere,
Care demult în minte-au încolțit.

Atâtea întrebări sunt de prisos,
Femeia-i o enigmă așa cum este,
E un mister cântat în vers,
A fost și va rămâne …veșnica poveste.

😋Frate-miu – Zâmbetul De Seară😉

Frate-miu a fost un copil liniștit, atât că n-avea stare. Ceea ce sociologii sau psihologii ar numi acum copil cu personalitate sau hiperactiv, eu numeam ,,bestie”. Se ruga mama de el încă de când era clasa a V-a să citească ,,Baltagul” în vacanță, pentru că se dădea și ăla la Capacitate. Sub îndelungate șantaje reușea să parcurgă un capitol-două pe vară, și iată-l ajuns în clasa a VIII-a, aproape de ,,Punctul culminant” al operei. Era din ce în ce mai captivat, nu neapărat de roman, ci de performanța de a încheia ,,războiul maternal”. Mamaie era mai mereu pe la poartă, afla dinainte să bată clopotul cine a mai murit, știa ce pensie are fiecare babă de pe stradă, câte găini are fiecare în curte și care cocoș le calcă mai des… Un fel de enciclopedie rurală. Iată-l și pe frate-miu, cel zglobiu, alergând înaintea maică-mii să-i spună: ,,Maaaamăăă! L-a găsit p-ăla mort!!! Și calu’!”. N-a apucat ea să proceseze informația, că intervine mamaia agitată: ,,Pe cine, mă, pe cine???”

😉Atât…!✍

Dacă ești numai pachete de mușchi, dar îți ia cât 4 serii de triceps să citești prospectul cutiei cu steroizi, pe care oricum nu-l înțelegi, nu ești macho, ești Lache flaușat. De ce unii cataloghează drept pretenții așteptările unei femei, care bat către normalitate, de a vrea un bărbat pe care îl duce și capul…sau mintea, na! Aaa…aia e prea pretențioasă, e nebună, e disperată după cratime mai rău ca după…farduri (să zicem). Eu, una, nu vreau să-mi fie teamă să-mi las bărbatul pe lângă ăia mici când își fac temele. Atât! ✋

🤥Fostul… 😂

🤥 Mă mințea atât de mult fostul, încât atunci când îmi dădea mesaj cu ,,bună dimineața”, mă uitam pe geam să văd dacă a ieșit soarele! 🌞
-Vrei să fii soția mea?
-Daaa, de când aștept momentul ăsta! 😍
-Mai așteaptă! Eram doar curios dacă vrei 😂

😉Pașnică… 😂

Sunt pașnică. Am prins aia, că răutatea vine din prostie și mai știu de ce m-am ferit mereu: Să nu fiu proastă. De-aia am căscat ochii în jurul meu și am căutat să mă învârt pe lângă oameni de la care să am ce învăța ori pe lângă oameni care să vrea, ca și mine, mai mult de la ei. Însă pe cât de mult țin la diplomație, în afară de goana dintre a fi sau a nu fi prost, am crescut, (pentru asta, vă mulțumesc, mamă și tată!) cu o imagine clară asupra ceea ce înseamnă a fi sau a nu fi „om”. Tocmai pentru asta, nu mă interesează dacă ești țigan, gay, indian sau boschetar. Nu mă interesează dacă ești gunoier sau CEO. Respectul meu pentru omul care știe să fie om e același. Constat că a face diferența între rase și statut social devine un exercițiu tot mai greu. De fapt, unii nici nu exersează. Nu e act mai rău decât să te crezi mai deștept decât ești, pentru că, atunci, ataci cu prostia ta în stânga și în dreapta. Ești integrat social, prin statutul de om cu buletin și infectezi. Tu, diferitule, mai albule, heterosexualule sau pricopsitule! Tu poți să-mi compromiți diplomația!
Reacționez astfel, pornind de la un episod recent.
-Am auzit că ești țigancă!
-Așa, ce ar fi cu asta?
-Te întreb…
-Nu sunt! Dar n-aș avea o problemă. Pot să te întreb și eu ceva?
-Da…
-Tu ești prost?
-Poftim?
-E o întrebare firească, la fel ca cea pe care mi-ai adresat-o. Nici nu contează să-mi răspunzi. Știi, sunt lucruri pe care le vezi la cei din jurul tău, sunt evidente. Numai că e important să judeci cât te afectează ce și cum sunt. Nu mă deranjează că ești prost, deși e mai nasol decât să fii țigan.

💮Sunt…✍

Sunt mai singură și mai inutilă decât o barcă pierdută de vreun explorator prin deșert…dorm cu alge marine sub pleoape…sunt mai singură și mai inutilă decât un fluture cu aripa ruptă; el încearcă încă să zboare, eu nu pot decât să plâng…țes imnuri din neaua pletelor și sunt mai inutilă când sunt…și sunt, deși nu-ncerc să fiu; ce-aș fi de-aș fi al nimănui…dar oare-al cui sunt eu?…e, ca și cum te-ai privi prin celălalt orificiu al binoclului și toate stelele sunt într-un dincoace…

Page 1 of 11
1 2 3 11