Escrocheria „fetița”

Un bărbat a povestit că era cât pe ce să fie victima unei escrocherii de zile mari. Se pare că hoții au inventat o nouă metodă de a înșela oamenii.
Bărbatul a povestit că o fetiță de aproximativ 12-14 ani, cu hainele rupte și cu vânătăi pe mâini s-a apropiat de mașina lui. Aproape plângând, fetița l-a rugat să o ducă acasă cu mașina.
„După serviciu am intrat într-un magazin. Ies și mă urc în mașină. În acest timp a alergat la mine o fetiță, de aproximativ 12-14 ani. Hainele erau rupte, avea vânătăi pe mâini. Abia de se ținea să nu plângă. M-a rugat frumos să o duc până acasă. Însă am observat că ceva mai departe era o mașină ciudată și cu ferestre complet fumurii. De asemenea, am observat că fata se tot uita straniu, periodic la ea. De aceea, eu i-am spus că nu o voi duce nicăieri, dar voi chema un taxi. Dintr-o dată ea s-a întors brusc și a fugit. Chiar în acea mașină dubioasă. Acum am înțeles totul. Sensul acestei escrocherii constă în următoarele: în mașina ta urcă o fată străină, necunoscută. Apoi din acea mașină ciudată apare „tatăl” ei și vă acuză de pedofilie! Încercați apoi să demonstrați că sunteți nevinovat. Îmi este groază să mă gândesc la ce se putea întâmpla, dacă nu observam la timp acea mașină” a povestit un bărbat pentru Realitatea TV.
Acesta a adăugat că a blocat drumul acelei mașini la ieșirea din parcare, dar că a fost nevoit să plece după ce din ea a ieșit un bărbat solid care a început să îl înjure.
„Apoi eu am blocat drumul acelei mașini la ieșirea din parcare. Din ea a ieșit o namilă de om și a început să strige cu un limbaj foarte vulgar. M-am îndepărtat de pericol și am plecat”.
Escrocheria are mai multe variante, inclusiv una în care oamenii sunt făcuți să descuie ușa locuinței și fetița intră înăuntru.

Eu nu regret

Eu nu regret povestea de iubire,
dar e nespus de trist si de ciudat
sa simti c-asemeni unui fir subtire
ceva frumos din tine s-a sfarmat.

Si nu mai stiu anume ce, si-anume cand,
caci toate ca-ntr-un vis s-au petrecut
de-ti vine sa pornesti, de altii intreband
de-au fost aievea cele ce-au trecut.

Magda Isanos

Maxime

-Prietenia e cel mai greu lucru de explicat! Nu este ceva ce se poate învăţa la şcoală,dar dacă nu ai învăţat ce înseamnă prietenia, înseamnă că nu ai învăţat nimic!
-Spune-mi cine te admiră şi te iubeşte şi îţi spun ce fel de om eşti!
-Dacă judeci oamenii, nu vei mai avea timp să-i iubeşti!
-Iubirea înseamnă că trebuie sa-ţi ceri iertare pentru orice greseala!
-Nu exista deghizare care să ascundă dragostea prea mult timp, acolo unde există, sau să o
simuleze acolo unde nu există!
-Nu-ţi poţi construi o reputaţie pe baza a ceea ce urmează să faci .
-Ţinteşte spre lună! Chiar daca nu reuşeşti, măcar vei fi printre stele.
-O persoană care nu îşi doreşte nimic sigur va eşua.
-Viitorul aparţine celor care cred în frumuseţea viselor lor.
-Iartă-ţi duşmanii dar nu le uita niciodată numele.
-Nu în stele se află destinul nostru, ci în noi înşine.
-Tragedia vieţii nu este ca se termina atât de repede, ci că aşteptăm atât de mult să o începem
-Efortul constant şi determinat este cel care înlătură toate obstacolele şi elimină orice
rezistenţă.
-Niciodată nu ţi se dă o dorinţă fără să ţi se dea de asemenea şi puterea să o transformi în
realitate. Va trebui totuşi să munceşti ca să reuşeşti asta.
-Cel mai trist este că uneori inima ţi-o ia tocmai cine are nevoie mai puţin de ea.
-Când aud pe cineva oftând: „Viaţa e grea!”, sunt mereu tentat sa întreb:
“În comparaţie cu ce?”
-Daca îţi arunci visele în spaţiu, asemenea unui zmeu, niciodată nu vei şti ce îţi vor aduce
înapoi: o viaţă nouă, un prieten nou, o dragoste nouă…

 

La multi ani baiatul meu

Astazi baiatul meu implineste frumoasa varsta de 17 ani.
Sa ai o zi presarata cu zambete si infrumusetata de oameni  care tin la tine! Fie ca toate gandurile bune sa devina realitate, visele sa se materializeze, prietenii adevarati sa ramana mereu aproape, iar dragostea sa fie cea pentru care merita sa traiesti o viata. La Multi Ani!!! heart


Igienizare – Preturi

Pret manopera iginenizare garsoniera. – Incepand de la 600 lei
Pret manopera igienizare apartament cu doua camere. – Incepand de la 1000 lei.
Pret igienizare apartament cu trei camere. – Incepand de la 1500 lei
Pret igienizare apartament cu patru camere. – Incepand de la 2000 lei.

Serviciile sunt valabile pentru Bucuresti si zonele limitrofe.

0762 129 363 – Marian Ovidiu








Poveste fara sfarsit (2)

Trebuia sa aleg o facultate pe care sa o urmez. Optiunile erau generoase insa ma atras facultatea de electronica industriala. Nu mi-a fost usor sa aleg aceasta facultate mai ales ca mama ar fi dorit altceva, vroia Teologia insa religia nu ma atras nici atunci si nici acum.
Trebuia sa aleg o facultate care sa ma tine departe de casa, departe de tata. Am ajuns la Iasi si 5 ani am stat in caminul studentesc de acolo. Au fost 5 ani frumosi de care-mi amintesc cu placere mai ales de ziua in care mama impreuna cu tatal meu au venit la mine in vizita. Tata era un alt om, avea o alta gandire. Nu stiu daca doar se prefacea dar stiu ca sa purtat exemplar cu mine. Ma trata ca pe un adult.
Intr- seara am fost cu el la o bere. Nu am acceptat cu placere pentru ca stiam ca alcool-ul il transforma in altceva insa nici nu puteam sa-l refuz. Ne-am asezat la o masa, am comandat doua halbe cu bere si am inceput sa discutam despre facultate, despre viitoarea mea meserie si despre ….noi.
Ma rugat sa-l iert pentru comportamentul care la avut fata de mine. Si el ca si fratele meu mai mare au dat vina pe alcool. Imi era teama de el pentru ca in timp ce isi cerea scuze era cu alcool-ul in fata. De la o bere a mai venit una, apoi alta …pana am luat-o amandoi pe aratura. Ne-am imbatat si apoi am plecat impreuna spre camin. Odata ajunsi acolo amandoi ne-am culcat. Cand m-am trezit aveam capul mai greu ca plumbul. Mama ma certat un pic, apoi ma lasat in voia mea sa zac.
Spre seara au plecat. A fost pentru prima data cand am simtit ca am o familie. Am plans plecarea lor.
Nu a mai durat mult si am terminat facultatea. Am fost repartizat la I.M.G.B ocupand functioa de subinginer. Ma descuram destul de bine teoretic insa practica era straina pentru mine. Stiam pe hartie ce este un tranzistor si ce rol are insa pe placa de baza, acel tranzitor imi punea mintea la treaba.
Nu a trebuit sa-mi bat capul prea mult cu electronica pentru ca sectia unde lucram eu a fost desfiintata. Intr-o dimineata am realizat ca am ramas fara un loc de munca. Firmele private (putine la numar) care faceau angajari vroiau ingineri care sa aiba cunostinte solide in domeniu. Eu abia ce iesisem din facultate. De unde naiba atatea cunostinte?
Eram disperat, nu stiam pe ce drum sa apuc. Facusem degeaba 5 ani de facultate pentru ca nu ma ajutau cu nimic. Tata incerca sa ma ajute insa degeaba, mama la fel. Nimeni nu avea nevoie de un inginer in electronica industriala.
Practic, cateva luni de zile am trait pe banii mamei. Lucra la o sera si castiga foarte putin, 600 lei pe luna si cu toate acestea intodeauna avea 100 lei pentru mine.
Vazand ca bat pasul pe loc, m-am decis sa gasesc orice ar fi de munca. Aveam permisul de conducere in buzunar si asta imi dadea oarecum o speranta. Am pus anunt la ziar si a doua zi ma contacteaza un domn si ma intreaba ce studii si ce experienta am ca sofer. I-am spus adevarul si cred ca asta la facut sa ia decizia de a ma chema la un interviu.
A doua zi, imbracat la 4 ace eram in fata usii si asteptam sa fiu invitat pentru interviu. Dupa 30 de minute sunt chemat in birou. Domnul care ma intervieva avea o privire vicleana si banuitoare. Imi punea intrebari pe un ton aspru, unul militaresc. Raspundeam in fraze cat mai scurte. Dupa 15 minute imi spune sa-i las numarul de telefon si ma va suna dansul daca voi fi selectat pentru angajare.
Dupa doua zile ma suna si imi spune pe o voce calma ca de maine pot veni la servici. Am sarit in sus de bucurie. A doua zi dimineata la ora 7 eram la aceias usa unde dadusem acel interrviu. Apare patronul, aceias persoana care ma intervievat cu doua zile in urma, ma examineaza si apoi imi da cheile de la masina si imi spune sa-l astept in fata institutiei. M-am conformat ca un adevarat soldat. Peste 10 minte apare si el. Ne urcam in masina si imi spune ca primul nostru drum va fi la Constanta. Nu ma asteptam la asa ceva. Nu aveam nimic de mancare la mine si nici nu anuntasem acasa ca voi intarzia. Am tacut si….go planet la Constanta.
Odata ajunsi acolo imi dau seama ca patronul meu era de fapt un om politic. Am parcat in fata unui restaurant. Am vrut sa astept in masina insa dansul mi-a spus sa poftesc la una din mesele din restaurant, alta decat ce-a unde va sta el.
Am intrat si am ramas ca la dentist. La o masa mare erau ion Ratiu, Radu Campenau…ma rog, politicieni de clasa la acea vreme. M-am asezat timid la ce-a mai indepartata masa si am privit imbratisarile si zambetele lor profesionale.
Ospatarul ma intrebat ce vreau sa mananc insa cum eu aveam bani putini in buzunar , l-am refuzat motivand ca nu imi este foame. A zambit si mi-a spus sa stau linistit ca nu trebuie sa platesc nimic din buzunarul meu pentru ca vor plati cei din partid. Fericit am comandat o ciorba de legume si o friptura mare. Dupa ce am mancat am iesit afara la o tigara. Patronul meu iese si el afara dupa mine si imi spune sa plec la Bucuresti sa o aduc pe sotia dansului in Constanta.
Imi da bani de motorina si ceva sa am si eu de drum. Ceva-ul ala erau atat de multi bani incat am ramas blocat. Practic erau un pumn de bani, probabil salariul meu pe vreo 6 luni de zile.
Am tacut, am bagat banii in buzunar si am plecat la Bucuresti. Sotia dansului ma astepta in fata blocului. Credeam ca voi avea si eu parte de o pauza insa de unde?
Inapoi spre Constanta o intreb cu ce se ocupa sefu? Ce salariu voi avea si care va fi programul meu de lucru? Dansa imi raspunde tacticos la fiecare intrebare: Seful este senator in guvernul Romaniei, salariul meu va fi de 3000 lei (enorm de mult la acea vreme) , iar programul meu de lucru nu exista pentru ca trebuie sa fiu disponibil 24/24.
Oarecum derutat ii spun ca seful mi-a dat o multime de bani ca sa fie asa de drum. Asa am inteles ca acei bani sunt de fapt un bonus care va veni ori de cate ori va fi nevoie.
Am avut o viata stresata la acest senator insa in acelas timp duceam o viata lipsita de griji. Aveam masina acasa ori de cate ori terminam treaba cu sefu’, puteam sa plec oriunde cu masina fara sa stau cu teama ca poate ma prinde. In afara de asta aveam atat de multi bani incat incepusem sa uit cand este ziua de salariu.
Ghinionul a facut sa vina alte alegeri. Partidul din care facea parte sefu’ meu nu a primit suficiente voturi si astfel functia dansului a fost preluata de altcineva. Dupa 8 ani ma vad iarasi pe drumuri.

Va urma

Bara laterală pentru Windows 8 si 10

Odata cu venirea pe lume a sistemului de operare Windows Vista, ne-am bucurat de bara laterala oferita de acest sistem de operare (Windows Sidebar). Din pacate viata acestui Windows a fost una scurta.
Desi si Microsoft ar fi cheltuit 26 milioane $ pe acest sitem de operare, se pare ca erau prea multe brese , si astfel sa luat decizia ca acesta sa fie scos de pe piata. Imediat a aparut Windows 7. Si acesta avea optiunea de bara laterala insa doar optionala, adica nu se mai incarca odata cu Windows si nici nu mai avea acel background transparent asa cum era la Vista.
Dupa Windows 7 a aparut Windows 8, apoi 8.1 si intr-un final Windows 10 (cica Windows 9 nu a aparut din motive de superstitie). Aceste ultimile doua sisteme de operare nu au mai avut deloc Windows Sidebar insa din fericire inca sunt programatori care creeaza aceste bare laterale pentru acest noi sisteme.
Daca aveti instalat Windows 8.1 s-au Windows 10 si vreti sa aveti aceasta bara laterala pe desktop trebuie doar sa instalati ceea ce va ofer sa descarcati.
Mai jos gasiti un link de download. Daca il dezarhivati veti gasi doua executabile.
1- DesktopGadgetsRevived-2.0
2- 8GadgetPackSetup
Instalarea se face in ordinea de mai sus.
Rezulatatul va fi ce-l din pozele de mai jos.
Succes!

Descarca Windows Sidebar smile



Poveste fara sfarsit

Stinge lumina si vino mai aproape…
Nasterea este primul pas spre moarte, si moartea este primul pas spre o alta viata? Nu stiu, habar nu am!
Fiecare om are o poveste ramasa in suflet pe care o pastreaza acolo cu atata ardoare incat ar vrea sa pasesca in lumea cealalta impreuna cu acea poveste.
Intamplarea a facut sa nu-mi cunosc niciodata tatal natural.
Cand eram mai mic nu intelegeam de ce tatal meu ma transforma in sac de box. Eram 5 frati insa doar eu eram acela care il suparam intodeauna desi si nu ma miscam niciodata din coltul meu. Uneori eram batut fara niciun motiv , fie el cat de mic. Pur si simplu ma lua la bataie fara sa-mi spuna nimic. Taceam si eu, si mama mea si fratii mei. Cand bea era un om violent insa doar cu mine si uneori cu mama cand incerca sa-mi tina apararea.
Cand ramaneam doar eu cu mama, ma chema la ea, ma strangea la pieptul ei printre suspine imi spune-a sa mai astept un pic sa ma fac mai mare si apoi cu ajutorul lui Dumnezeu poate o sa-mi gasesc un drum in viata, altul care sa nu-l includa si pe tata. Se ruga in fiecare dimineata la Dumnezeu sa aiba grija de mine pentru ca ea nu are atata putere incat sa ma poata apara.
Unul din fratii mei, mult mai mare de ani decat mine, casatorit in alt oras, ma ma invita in weekend sa vin sa stau la el. Nu-mi spunea de ce insa banuiesc ca mama il ruga sa ma cheme ca sa ma scape de bataile regulate ale tatalui.
Cand eram cu fratele meu il intrebam ce are tata cu mine de ma uraste atat de mult? Zambea si dadea vina pe alcool desi si stia adevaratul motiv. Era singura persoana care stia adevarul, un adevar care mi la spus mult, dar mult mai tarziu decat ar fi trebuit.
Dupa ce am terminat 10 clase, mama ma rugat sa nu continui liceul ci sa merg la o scoala profesionala din alt judet. Stiam de ce imi cere asta. Vroia sa fiu departe de tata si astfel sa ma scape de bataile lui. M-am inscris la scoala profesionala auto din Curtea de Arges. O scoala cu regim de internat unde petagogul te batea s-au te tundea zero doar asa ca putea sa faca asta fara sa de-a socoteala nimanui.
Desi si acea scoala era ca o inchisoare, eu simteam libertatea fata de viata de acasa. Puteam sa merg Sambata si Duminica in oras fara sa stau cu stresul ca atunci cand ajung acasa o sa fiu batut. Imi facusem prieteni noi cu care radeam impreuna, mancam si chiar ne faceam planuri de revedere dupa ce terminam acea scoala profesionala.
Dupa doua luni de scoala datorita notelor pe care le luam la mecanica si la circulatie rutiera, am fost numit sef de clasa. In aceasta pozitie aveai unele obligatii dar si unele avantaje. Am sa va spun doar cateva avantaje.
Aveam cheile de la clasa si dupa ce pleca dirigintele puteam sa stau singur acolo, in clasa, oricat de mult doream.
Nu participam la curatenia din dormitor, baie sau de pe holuri ci doar verificam si dadeam raportul doamnei Director care verifica curatenia in fiecare dimineata.
Puteam sa dau bilete de voie celor care vroiau sa plece acasa de vineri dupa amiaza pana luni dimineata. Aceasta optiunea imi aducea ceva venituri nemeritate cum ar fi: Hrana, o sticla de bautura si uneori 10-20 de lei. Aveam voie sa dau maxim 5 bilete de voie pe saptamana. In clasa eram 42 de persoane. Imaginati-va ca fiecare vroia sa plece acasa (in afara de mine).
Dupa 8 luni de scoala profesionala aveam doar 10 pe linie. De fapt erau doar doua materii: Mecanica auto si Circulatie rutiera. Drept recompensa , doamna Director mi-a afisat fotografia pe holul cancelariei unde probabil este si acum. Avea dansa un obicei sa afise o poza cu ce-l mai bun elev al anului respectiv.
Eram mandru de mine si as fi vrut sa fie si mama de fata, sa o fac sa fie fericita ca ma are insa ea saraca nu avea stare de sanatate necesara sa poata ajunge la mine.
Pana la urma am terminat scoala profesionala auto si asa am fost declarat muncitor calificat Mecanic-Conducator auto categoriile B.C.E
Ajuns acasa, mama era foarte fericita si mandra de mine. Spunea de realizarea mea tuturor celor cu care se intalnea. Ma uitam la chipul ei si constatam ca chiar era fericita ca sunt copilul ei.
Tata in loc de felicitari mi-a sus ca a dat Dumnezeu permis de conducere la toti prostii. Am inghitit in sec si am tacut de teama sa nu isi descarce nervii pe mine.
Am stat acasa vreo 30 de zile apoi m-am dus sa ma angajez la autobaza care a platit scolarizarea mea. Odata ajuns acolo, sunt repartizat la coloana 5, o coloana de basculangii care erau detasati la Cernavoda. M-am suit in masina si am plecat la munca. Dupa vreo 3 luni de zile de santier, praf si multa mizerie, ma retrag la autobaza si spun directorului ca as vrea sa imi de-a sansa sa imi continui scoala si astfel sa nu ma puna sa platesc scolarizarea care nu era mai mica de 18500 lei. O avere pe acele timpuri. Domnul director mi-a spus ca are puteri limitate si doar partidul ma poate scuti de aceste taxe in cazul in care vreau sa plec.
M-am dus la secretarul general de partid al autobazei si i-am povestit situatia mea. Mi-a promis ca ma ajuta daca imi depun adeziuna de membru de partid si optez pentru scoala de subofiteri din cadrul Militiei.
Asta inseamna sa plec la Campina si sa mai pierd doi ani din viata urmand aceasta scoala. Nu asta vroiam ci sa merg mai departe. Imi fac curaj si merg chiar la partid. Acolo le spun ca vreau sa termin 12 clase si apoi sa urmez o facultate. Am avut norocul sa fiu audiat de un domn care mi-a inteles intentiile.
Am mai lucrat 2 ani in cadrul autobazei, timp in care urmam si seralul. Dupa ce m-am vazut cu diploma de bacalaureat in mana, m-am gandit mult ce drum sa aleg in viata.

Va urma

La multi ani draga mea !

Sa ai o zi presarata cu zambete si infrumusetata de oameni care tin la tine! Fie ca toate gandurile bune sa devina realitate, visele sa se materializeze, prietenii adevarati sa ramina mereu aproape, iar dragostea sa fie cea pentru care merita sa traiesti o viata, o imbratisare virtuala si La Multi Ani!!!

William Shakespeare – Sonetul XLIII

Cu ochii-nchiși, eu te privesc mai bine,
căci alte lucruri dimprejur nu-i fură;
adorm şi-n vis eu te zăresc pe tine
şi-mi luminezi deodată noaptea sură.
Tu, umbră printre umbre, luminoasă,
ce-ascunde chipul tău privirii mele,
când raze lucitoare-n juru-i lasă,
ca sclipătul îndepărtat de stele?
Ce fericiţi mi-s ochii peste zi,
când ei te văd aşa cum eşti întreagă,
de-n miezul somnului tu poţi răzbi
până şi-n vise cu făptura-ţi dragă!
Când nu te văd, te caut noaptea-n vis,
căci somnu-mi ţine chipul tău închis.

(din suflet pentru sufletul meu)

Page 2 of 30
1 2 3 4 30