Boala care nu doare

Melanomul, cea mai agresivă formă de cancer, îşi are originea în celulele producătoare de pigment denumite melanocite. Sub acţiunea razelor ultraviolete, celulele acestea devin anormale, cresc necontrolat şi invadează în mod agresiv ţesuturile din jur.
Dintre cancerele de piele, melanomul este cel mai agresiv: 75% dintre persoanele diagnosticate cu melanom metastatic (în stadiu avansat) îşi pierd viaţa în primul an. Conform Skin Cancer Foundation, în 2015 a fost estimat un număr de 9.940 de persoane decedate ca urmare a diagnosticării cu această formă de cancer. În România, aproape o treime dintre cei care au fost depistaţi cu această formă de cancer mor anual. De altfel, ţara noastră înregistrează o creştere în ultimii 25 de ani – de la 1,2 la 4,5/100.000 de persoane diagnosticate cu melanomă. “În ultimele decenii, frecvenţa melanomului a crescut de peste 15 ori, afectând din ce în ce mai mulţi tineri. Dacă până acum câţiva ani nici nu ne uitam la aluniţele tinerilor, acum studiem cu atenţie chiar şi aluniţele copiilor de 10-11 ani. Incidenţa melanomului este în creştere, în ultimii ani, din cauza expunerii repetate la soare, fără protecţie solară, a schimbărilor climatice (subţierea stratului de ozon) şi obiceiului bronzării artificiale, la solar.
Din fericire, melanomul poate fi vindecat, dacă este depistat şi tratat în stadiile incipiente, când este localizat doar în stratul superficial al pielii. În stadiile mai avansate, melanomul se poate răspândi sau metastaza pe cale hematogenă (prin sânge) sau limfatică (prin limfă)”, spune pentru Gândul medicul dermatolog Lucian Russu, fondator al Asociaţiei Melanoma MayDay.

Câţi români suferă astăzi de această boală? De ce credeţi că numărul cazurilor a crescut în ultimii ani?

Dr. Lucian Russu: Numărul exact al cazurilor nu se cunoaşte, întrucât nu avem un registru naţional pentru cancerul de piele. Ultimele date furnizate de Globocan 2012 indică o incidenţă a melanomului de 4,5 cazuri la 100.000 de locuitori. În recenta campanie realizată de Unitatea Mobilă de Dermatoscopie în Parcul Tineretului am identificat, în doar şapte zile, 22 de suspiciuni de melanom, 48 de cazuri de alte cancere de piele şi 300 de displazii, adică aluniţe cu risc de transformare în leziuni maligne.

Fără un program de screening, numărul cazurilor continuă să crească fulminant. Acest lucru ne face să credem că există, în jurul nostru, mai multe cazuri de cancer de piele decât ne-am putea imagina! Înmulţirea cazurilor de cancer de piele are legătură cu stilul de viaţă, cu expunerea prelungită la soare fără o protecţie solară corespunzătoare, dar şi cu creşterea acurateţei metodelor de diagnosticare, care ne ajută să depistăm mai multe cazuri de cancer de piele ca niciodată.

Care a fost cel mai grav caz pe care l-aţi întâlnit?

Toate cazurile de melanom sunt grave şi dramatice, întrucât depistate tardiv, rata de supravieţuire este foarte mică. Melanomul este un cancer care nu doare, nu provoacă stări de rău decât atunci când este avansat, de aceea şansele la viaţă sunt mici. Este dramatic să vezi oameni care până ieri erau sănătoşi, pe picioarele lor, iar peste câteva luni nu mai sunt. Este vorba, în general, de oameni tineri, între 35 şi 55 de ani, oameni activi, cu familii.

Care sunt semnele prevestitoare?

Primele semne care prevestesc melanomul sunt acele modificări ale aluniţelor- care ţin de culoare, formă, mărime –  sau apariţia unor leziuni noi. Multe dintre cazurile de melanom se dezvoltă pe negi nou apăruţi. Aşa că dacă observaţi aluniţe noi sau modificări ale celor preexistente, mergeţi de urgenţă la medicul dermatolog pentru a face o dermatoscopie. De asemenea, dacă aveţi o aluniţă ruptă, sângerândă, consultaţi de urgenţă medicul dermatolog.

Care sunt aluniţele care pot pune probleme? Dacă îşi schimbă culoarea, se duc mai mult către negru, sunt suspecte?

Regula ABCDE ese cel mai bun ghid în auto-examinare

A = asimetrie

B = bordură

C = coloristică eterogenă

D = dimensiuni > 6mm

E = evoluţie

Există persoane care au un risc crescut de a dezvolta această boală?

Oricine poate dezvolta un melanom cutanat, dar riscul este mai mare în funcţie de factorii genetici, de mediu şi de stilul de viaţă:

1. Piele sensibilă la soare: la persoanele cu pielea, ochii şi părul deschise la culoare;

2. Factori genetici: prezenţa a numeroase aluniţe, antecendente personale sau în familie de tumori cutanate;

3.. Arsuri solare grave şi repetate, în special înaintea vârstei de 15 ani;

4. Obiceiul bronzării artificiale, la solar.

Stresul şi stilul de viaţă modern pot juca un rol în izbucnirea acestei boli?

Imunitatea joacă un rol important, pentru că majoritatea cancerelor „lovesc” pe un fond imun slăbit. În ceea ce priveşte stilul de viaţă, sigur, moda bronzării artificiale la solar şi expunerea excesivă la soare, fără o protecţie solară, sunt principalii factori determinaţi ai cancerului de piele.

Cum poate fi depistat?

Cea mai bună metodă de tratament a melanomului este screeningul. Din fericire, dacă este surprins în stadii incipiente, melanomul poate fi curabil în proporţie de 100%, un rol important în prevenţie avându-l dermatoscopia – o investigaţie non-invazivă, nedureroasă, care durează nu mai mult de câteva secunde. Dermatoscopia este singura metodă prin care pot fi depistate la timp modificările îngrijorătoare ale aluniţelor şi poate înclina balanţa diagnosticului de malignitate sau benignitate. Investigaţia permite examinarea aluniţelor cu o mărire a imaginii acestora de 70 de ori – până la 120 de ori, observându-se microscopic dispoziţia pigmentului şi a vaselor de sange şi permiţând astfel diagnosticarea precoce a melanomului şi a leziunilor precanceroase cutanate.

Cum evoluează ? Cei care sunt diagnosticaţi cu melanom ce şanse de vindecare au?

Boala are o evoluţie fulminantă. Există şanse de supravieţuire de 100%, doar dacă este depistată în stadiu incipient. După consult şi dermatoscopie, specialistul va decide care este cea mai corectă modalitate de tratament pentru fiecare pacient: cura chirurgicală a formaţiunii, însoţită de examenul histopatologic (biopsia) sau conservarea şi supravegherea acesteia. Descoperit din timp, melanomul se vindecă şi nu lasă sechele.

Dacă reuşeşte să învingă această boală, pacientul trebuie să ţină cont de anumite restricţii?

Pacienţii în cazul cărora se reuşeşte controlul bolii pot duce o viaţă normală. Desigur, monitorizările continue ale stării de sănătate sunt de la sine înţelese, la fel şi precauţia în ceea ce priveşte expunerea la soare.

Care ar fi regulile pe care trebuie să le respectăm dacă nu vrem să fim diagnosticaţi cu această afecţiune?

Regulile pe care ar trebui să le respectăm în sensul prevenţiei sunt mai puţin de zece: expunere la soare cu protecţie solară, aplicată fără parcimonie, în intervalele în care ultravioletele sunt mai puţin nocive: până în ora 10:00 şi după 16:00, purtarea acesorilor care ne protejează de soare (pălării, ochelari), evitarea solarului, auto-examinarea periodică a aluniţelor, controalele dermatologice anuale, însoţite de dermatoscopii, în cazul leziunilor suspecte.

Ne ajută cremele de protecţie solară?

Fără îndoială. În sezonul cald, atunci cand soarele “arde” cu putere, este recomandată utilizarea cremelor de protecţie, cu factor de cel puţin 30, şi reaplicarea acestora o dată la două ore.

2 thoughts on “Boala care nu doare

Parerea ta conteaza