5 semne care indica faptul ca esti prost


Pentru că “atunci când ești prost, tu nu știi, e greu doar pentru cei din jur”, am să las aici cele mai comune cinci semne care pot aprinde un beculeț de alarmă.
Desigur, nu vor folosi la nimic, pentru că proștii nu se vor regăsi în ele, dar măcar le-am strâns la un loc.

1.Dacă te uiți în oglindă și ai impresia că ești perfect/ă, există cele mai mari șanse să fii prost/proastă.

  1. Dacă nu ai suficient simț al umorului încât sa te poți auto-ironiza, sunt extrem de mari șansele să fii la fel de prost/proastă.

  2. Dacă orice glumă la adresa ta ți se pare un atac inadmisibil la augusta-ți făptură, șansele să fii prost sunt în procent covârșitor.

  3. Dacă simți cu toată ființa ta că ai întotdeauna dreptate și nimic nu reușește să te convingă că poți sa te înșeli, cu regret îți spun că ajungem la aceeași concluzie: ești prost/proastă.

  4. Dacă ai impresia că ești de neînlocuit și că poziția centrului Universului se schimbă după locurile pe care le binecuvântezi tu cu prezența, well… cred că e clar deja.

Cam astea sunt cele mai evidente cinci. Dacă le constatați la cineva din jur, bine ar fi să dați bir cu fugiții. Nu de alta, dar prostia nu se vindecă.

Ce se întâmplă cu femeile care fac dragoste cu mai mulţi parteneri?

Societatea s-a schimbat atât de mult încat nu mai putem spune toate femeile, dar ne putem referi în schimb la unele femei. De ce există femei care îşi împart viaţa cu mai mulţi parteneri? Ţine ea, cu adevărat, la unul dintre ei? Poate avea asta legătură cu goana după afirmare sau cu slaba pregătire într-un domeniu sau altul. După întâlnirea cu psihologul Radu Leca, acest tablou pare cu totul altul.

„O femeie care are mai multe relaţii nu iubeşte pe nimeni dintre cei cu care se întâlneşte, dar oricând poate minţi că o face. Este atât de uşor. Nu putem privi corect femeia cu mai multi parteneri decât dacă opinia noastră beneficiază de filtrul patologic. Un subiect ce are mai multe relaţii intime în paralel sau simultan, cu parteneri diferiţi, este bolnav. Punct”, susţine psihologul Radu Leca pentru CSID.

Psihologic, femeia cu mai multi parteneri poate afirma că una dintre relaţiile ei multiple reprezintă echilibrul ei interior, iar restul partenerilor au rol de distracţie, dar realitatea este alta. „Adevărul este următorul: pentru 7-10 secunde de plăcere, provocată de euforia neuromusculară, femeia crede că iubeşte sau că este îndrăgostită. Mulţumirea pe care o simte, post orgasm, ar fi firească daca ar avea un singur partener intim stabil’”, adaugă specialistul.

Ce anume îi lipseşte unei femei ce are mai multe relaţii simultane? „Dragostea. Atenţia. Familia. Stima de sine. O cunoştinţă mi-a spus, în urmă cu 10 ani: simt că sunt apreciată intens dacă mă duc cu mai mulţi bărbaţi într-o singură zi. Subliniez: într-o singură zi. Adevărul era următorul: îşi începuse viaţa intima printr-un viol în grup. Dominată de falsul sentiment al vinovăţiei, avea contact chiar şi cu cinci bărbaţi zilnic”, precizează psihologul Radu Leca.

Un specialist dezvăluie ce să nu faci niciodată în pat. Greşeala pe care o fac toate cuplurile

Megan Fleming, psiholog din New York, nu înţelege de ce partenerii insistă să creadă că actul intim ar trebui să fie un act spontan, fiindcă în realitate se întâmplă de cele mai multe ori când partenerii sunt relaxaţi şi odihniţi.

Astfel, expertii recomandă cuplurilor o serie de trucuri de bază care asigură o viaţă intima activă pe termen lung:

  1. Experimentaţi, experimentaţi, experimentaţi

„Când încercaţi ceva nou, relaxaţi-vă şi fiţi prezenţi în momentul respectiv. Încercaţi şi încercaţi din nou, pentru a vedea cum vă simţiţi. Petreceţi mai mult timp experimentând senzaţii plăcute şi încercând să vă cunoaşteţi mai bine nevoile”, spune Megan Fleming.

  1. Faceţi cu rândul când vine vorba de preluarea iniţiativei

„Adesea, unul dintre parteneri pare să vrea mai mult amor decât celălalt, iar asta poate duce la un soi de vinovăţie legată de această dorinţă. În schimb, dacă partenerii fac cu rândul când vine vorba de iniţierea actului, se poate ajunge la echilibrarea vieţii intime”, explică Moushumi Ghose.

  1. Mergeţi la culcare în acelaşi timp

„Ritualul de a sta alături de partener în pat seara, înainte de culcare, întăreşte relaţia. Sunt şanse mai mari să faceţi dragoste dacă purtaţi discuţii intime în timp ce încercaţi să adormiţi”, subliniază psihoterapeutul Laurel Steinberg.

  1. Nu priviţi amorul ca pe o altă îndatorire

„Mi-aş dori ca partenerii să aloce timp pentru a încetini ritmul, pentru a se odihni şi a-şi reîncărca bateriile, astfel încât să fie pe aceeaşi lungime de undă din punct de vedere fizic şi emoţional, pentru a se putea bucura cu adevărat de activitatea intima. Constat că multe cupluri sunt suprasolicitate şi stresate şi văd actul intim ca pe încă o sarcină ce trebuie îndeplinită pentru a fi productiv. În mod ideal, amorul ar trebui să ofere cuplurilor un spaţiu pentru relaxare şi plăcere, dar asta necesită timp pentru deconectare în avans”, atenţionează Sari Cooper.

  1. Nu priviţi filmele pentru adulţi drept inamicul vieţii intime

„Când pornografia este o problemă în cuplu, de regulă nu filmele pentru adulţi sunt problema, ci secretomania care o înconjoară. Scoateţi pornografia din debara şi întroduceţi-o în dormitor. Uitându-vă împreună la filme pentru adulţi puteţi declanşa starea de excitaţie necesară pentru trezirea dorinţei intime. Abordaţi pornografia aşa cum faceţi cu un program obişnuit de televiziune şi treceţi prin mai multe tipuri de filme, pentru a-l găsi pe cel care vă satisface pe amândoi. Nu trebuie să îţi placă tot ce îi place lui şi viceversa. Trebuie găsită o cale de mijloc”, argumentează Ian Kerner.

Ma iarta drag copil

De azi îți sunt povară, mă iartă drag copil
Sunt un bătrân bolnav, cu sufletul umil
Uit atât de multe, sunt speriat de viață
Dar vreau ca să te știu, cu zâmbetul pe față.
Te-am legănat pe brațe, când te durea ceva
Doar eu cu mama ta, nimeni altcineva.
Azi brațul meu bătrân, îmi tremură întruna
Și timpul m-a uscat, băiatul meu, ca pruna.
Când tu erai copil, și ne-ntrebai mereu…
La toate-ți răspundeam, nu ne era prea greu.
Cu mintea mea uitucă, pun întrebări prea multe
Dar sunt nevinovate, nu vor să te insulte.
Nu mă certa copile, de vărs supa pe mine
Când tu erai copil, eu nu țipam la tine.
Așa e legea firii, omu’ spre bătrânețe…
Precum copilul mic, din nou ‘tre să învețe.
Îndură-te de mine, deși îți sunt povară
Bătrânețea, știi? Atât mi-e de amară!
Mai stau un timp cu tine, dar la un asfințit
Se va găta amarul, mi-e viața pe sfârșit!
Eu voi pleca copile, să fiu cu a ta mamă
O tot aud mereu, pe nume cum mă cheamă!
N-am să-ți mai fiu povară, mă iartă de ți-am fost
În inimă la tine, căutat-am adăpost!

Marinela Florina Jurca

Ești păcălit la apă, curent electric și cablu?

Ești păcălit la apă, curent electric și cablu? Nu te mai duce în instanță, ci învață cum să-i păcălești și tu. Iată amănunte despre trucurile ce le poți face la apometre, contoare electrice și cablurile TV!
In ultimul timp, tot mai multi oameni se plang de serviciile societatilor ce asigura apa curenta la robinete, livrarea curentului electric la domiciliu sau semnalul TV prin cablu. De cat sa iti irosesti timpul, nervii si banii pe procese interminabile, mai bine ai invata cum sa “suntezi” contoarele acestor adevarati “hoti legali” ce baga mana tot mai adanc in buzunarele cetatenilor fara sa pateasca mai nimic din partea legii. In materialul ce urmeaza vom arata cateva metode de a pacali ba apometrul sau contorul electric fie el cel mai modern cu putinta.
Atentionam ca urmatoarele sfaturi sunt adunate din mai multe surse si nu ne obliga pe noi la nicio raspundere legala daca ceva nu merge cum trebuie.
Cum sa pacalesti apometrul

„Apometrele nu se considera sub control metrologic, pentru ca nu se folosesc in tranzactii comerciale, si nu sunt verificate cele din apartamente, ci doar cele de la baza blocului, care sunt ale furnizorului. Pornind de aici, fiecare si le-a montat cum a vrut si din start avem o diferenta de precizie intre apometrul din apartament si cel de la baza blocului. Acesta din urma este de clasa C si orice picatura care iese pe acolo este inregistrata, pe cand cel din apartament nu este asa de sensibil si daca din clasa B l-a montat in clasa A, el devine si mai insensibil, ii trebuie un debit mai mare de pornire. Daca dai presiune mica la apa, acesta nu inregistreaza, iar daca apometrul este vechi si putin intepenit, el nu mai inregistreaza corect. Totodata, una dintre cele mai simple si practicate metode de a opri inregistrarea la apometru este magnetul. In unele orase, asociatiile au decis, prin adunarea generala, ca este obligatorie citirea contoarelor in interiorul apartamentelor. Cine nu permite citirea il consideram consumator fraudulos si il punem sa plateasca diferenta”, a declarat Petru Olariu, prim-vicepresedinte al Ligii Asociatiilor de Proprietari „Habitat”.

Cum sa pacalesti contorul electric

“Studentii de la Facultatea de Electrotehnica din Iasi invata la cursuri cum sa fure curent electric. De aceste invataturi „beneficiaza” si elevii din liceele de profil si din scolile postliceale. Aceste metode le sint predate viitorilor ingineri la disciplinele: masurari electrice, protectie si comanda posturilor. Fara indoiala, furtul de energie electrica este o realitate. Surse din cadrul Electrica, afirma ca, in ultimul timp, din cantitatea de energie electrica livrata, numai 70% este facturata. Rezulta o pierdere de 30%, din care 10% este toleranta. Cea mai rudimentara metoda de a „pacali” contorul „Conel” este racordarea directa la reteaua de distributie a curentului electric. Pentru a putea depista metodele moderne la care s-a ajuns acum in materie de furt de energie, studentii sint familiarizati inca de pe bancile scolii cu aceste „sofisticarii”. Decanul Facultatii de Electrotehnica, cunoaste cel putin cinci metode de fentare a contorului. Cea mai simpla si cea mai eficienta metoda de a consuma curent electric fara a plati este racordarea la sursa inaintea contorului. Se formeaza practic o bucla din fire conductoare, cu un racord inaintea contorului si cu al doilea dupa acesta. In acest mod, discul aparatului de masura ramine nemiscat. A doua metoda explicata de unele cadre universitare poarta numele de scurtcircuitarea contorului. Se poate aplica numai in cazul in care contorul este montat in apartament. In acest caz se inlatura sigiliul si se desface capacul in care se afla patru borne. Se conecteaza cu ajutorul unui fir doua dintre acestea. Astfel, contorul este scurtcircuitat si nu mai inregistreaza. Metoda este foarte riscanta pentru ca poate fi depistata cu usurinta. Al treilea procedeu este unul din cele mai sofisticate. Capacul aparatului de masura este gaurit deasupra cu un burghiu foarte fin. Prin gaura formata se introduce o sirma subtire, de preferinta spiralata, pina cind atinge discul din interior. Acesta va fi oprit, la fel ca si consumul de energie, si implicit cel de bani. In momentul cind apare angajatul „Conel”, firul este scos, iar urmele furtului sint mascate prin aplicarea unui strat de praf pe capac. Vazind urmele pregnante de praf, salariatul Electrica va crede ca aici nu s-a umblat de mult timp. A patra posibilitate pare rupta din filmele politiste. Intre gemuletul de pe fata contorului si carcasa exista o mica distanta. Prin acest orificiu se introduce o bucatica dintr-un film de fotografiat care, la rindul sau, va impiedica rotatia discului.

Ultima posibilitate din cele cunoscute prevede racordarea inainte de contor, dar prin pamint. Mult mai greu de realizat si necesitind cunostinte in domeniu din partea hotului, metoda ofera insa securitate. Alta metoda consta in plasarea unor electrozi conectati la curent de o parte si de alta a contorului, campul magnetic astfel creat blocand rotita. Toate aceste metode sint cunoscute de fiecare absolvent al acestei facultati pentru a reusi sa depisteze pe teren furturile de curent. „Exista o adevarata arta de a fura curent. Exista o metoda superioara prin care poti convinge ? Conel?-ul ca de fapt tu i-ai livrat energie, si nu invers, cum e normal. Contorul din apartamente poate fi facut sa mearga in sens invers” , a declarat un profesor universitar. Acesta a adaugat ca, in curind, nu se va mai putea fura curent electric. Asta prin introducerea a doua noi tipuri de contoare: primul pe baza de cartela, dupa modelul telefoanelor. Fiecare va lua o cartela de o anumita valoare, si cind o va termina, se va opri si curentul. Al doilea procedeu prevede montarea unui dispozitiv static de contorizare care va transforma in cod numeric impulsurile de energie, totul computerizat si centralizat la un dispecer de cartier. Dispozitivul va fi o cutiuta foarte mica, imposibil de „fentat”. Cu toate acestea, cautati pe internet urmatoarea carte si veti vedea cum americanii au scos un dispozitiv pe care-l introduce in prize si care genereaza un mic impuls electric ce incetineste contorul… : “ STOPPING POWER METERS, 3rd Edition – By: John .1. WiUiam, MSEE Pres?dent Consumertronics Co. Includes STOPPING POWER METERS 2ND EDITION, SPM ADDENDUM And More!!”

Cum sa ai cablu TV gratuit

Potrivit specialistilor in domeniu, la ora actuala exista telefoane cu antena care pot intra pe o raza de peste 300 de metri pe statia fixa a unui alt abonat. De asemenea, sunt hackeri care dispun de aparate care pot incarca cartelele telefonice cu sume imense sau se pot lega direct la un abonat care are si internetul si TV-ul prin acelasi cablu. Nici televiziunea prin cablu sau chiar cea digitala nu sunt scutite de smecherii. Distribuitoarele de semnal se gasesc „la rusi” in orice piata, iar trecerea cablului dintr-un apartament intr-altul nu este o problema in vremea bormasinilor cu percutie de mare putere. Acelasi lucru se intampla si cu distribuitoarele de semnal Internet.

Ce este mizeria din ochi care apare în fiecare dimineață?

Cred că fiecare dintre noi când se trezește, primul lucru care-l face – își șterge ochii de mizeria adunată pe timp de noapte. Dar te-ai gândit vreodata ce e mizeria aia și la ce e bună?

Iată răspunsul științific: murdăria de la ochi supranumita urdori, este un amestec de mucus, bacterii, praf și celule moarte, care se adună la un loc pe timpul somnului și e înrudit cu mucusul secretat de celulele din nas sau gură.
Aceste substanțe sunt în ochi toată ziua, dar nu le observi până când nu se strâng toate într-un singur loc, formând o masă unitară. În timpul zilei, ochii sunt bombardați cu particule de praf, polen și alte obiecte străine. Acestea sunt capturate de stratul lichid de la suprafața ochiului iar apoi sunt împinse de pleoape, când clipim.
În timpul somnului însă clipitul se oprește, așa că mucusul și praful se acumulează și se strânge în colțul ochilor, acolo unde le găsim în fiecare dimineață.
Persoanele care suferă de alergii sau au ochii sensibili au urdorile de o consistență mai lichidă. Prezența acestora e absolut normală și nu trebuie să vă îngrijoreze.
Mai rău e dacă aceste urdori lipsesc, în acest caz posibil să aveți sindromul ochiului uscat de la care lacrimile sunt în cantități foarte reduse și pot conduce la probleme cu vederea sau să afecteze sănătatea ochilor în general.

Preot inselat de preoteasa.

Daniela Caraiman, fosta preoteasă din Stăncești, este pe cale să își recupereze fiul de la tatăl care nu a vrut să i-l mai dea înapoi. Poliția a intrat pe fir și l-a contactat pe bărbat, încercând să-l determine să i-l aducă pe copil mamei. Arhiepiscopia nu comentează această speță, fiind vorba despre o problemă de natură personală.
Momente cumplite pentru o tânără de 34 de ani, din Constanța, care încearcă zilele acestea cu disperare să își recapete fiul de la fostul soț, care nu vrea să i-l mai dea înapoi. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât tatăl copilului, de care femeia a divorțat acum doi ani, este preot într-o localitate din Buzău.
Daniela Caraiman a ajuns la Buzău în anul 2008, atunci când s-a căsătorit cu un teolog alături de care avea o relație frumoasă. Tânăra profesoară de biologie și-a găsit o catedră aici, iar Dumnezeu le-a rânduit apoi pe toate. Soțul a fost hirotonit, iar din povestea de dragoste a celor doi s-a născut Teodor, unicul fiu, astăzi în vârstă de 6 ani.

Numai că relația lor n-a trecut proba timpului. Prin 2015, după certuri ținute ascunse de ochii enoriașilor, bărbatul și-a bătut soția atât de tare, încât aceasta a ajuns la Urgențe cu fața umflată și cu trupul plin de vânătăi. Un certificat medico-legal și scrisoarea medicală de la UPU atestă cât de tare a încasat-o femeia de la soțul ei.

Apropiații preotului susțin că acesta pur și simplu nu a avut de ales, după mai multe episoade în care și-ar fi prins soția infidelă cu alți bărbați. Certurile și bătăile ar fi continuat, motiv pentru care, în 2015, s-a ajuns la divorț.

Un an mai târziu, în 2016, contractul de stare civilă care îi mai unea pe cei doi a fost anulat. În hotărârea de divorț, instanța a decis ca fiul să îi fie încredințat mamei, în timp ce tatăl nici măcar nu ar fi solicitat program de vizită. Chiar și mutată la Constanța, Daniela a fost de acord ca tatăl să îl vadă pe micuț, tutela fiind comună, dar domiciliul, la mamă:

„I-am dat copilul pe 23 decembrie, cu condiția să îl iau la începutul lunii ianuarie, înainte de începerea școlii. Pe 5 ianuarie am venit degeaba de la Constanța, fiindcă mi-a închis telefonul și nu a mai răspuns. Mi-a spus că va păstra el copilul. I-a smuls telefonul din mână în monentul în care l-am sunat, iar de atunci nu mai pot da de el.”, povestește Daniela.
Ieri, profesoara s-a învoit de la ore și a venit din nou la Buzău. După ce a depus plângere penală la poliție, aspect confirmat de reprezentanții IPJ Buzău, tânăra a reușit să își înduplece fostul soț să vină împreună cu micuțul la sediul DGASPC. Aici, un consilier i-a explicat tatălui gravitatea faptei sale și că se poate alege cu dosar penal pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești.

În prezența reprezentanților DGASPC, cei doi au semnat un acord conform căruia Daniela își primea fiul înapoi. Numai că tatăl s-a folosit de un tertip, a luat copilul și a dispărut.

„A motivat că ia băiatul la Stăncești, să-și ia la revedere de la rude. A fost însă doar un pretext ca iar să dispară și să nu mai răspundă la telefon.”, a mai povestit tânăra.
Aseară, în jurul orei 21:00, Daniela Caraiman se afla într-o parcare din Buzău. Epuizase toate metodele de a-și convinge soțul și aștepta o minune. De la Dumnezeu, de la familia fostului soț sau de la oamenii legii. Cercetările polițiștilor vor dura însă zile, dacă nu săptămâni, timp în care femeia nu își poate vedea fiul.
Dosar penal.
Dacă faptele se adeveresc, preotul din Stăncești va răspunde penal pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului, faptă prevăzută de Noul Cod Penal la articolul 379.

După divorțul inițiat în 2015, Arhiepiscopia a pornit o anchetă bisericească, pentru a stabili dacă preotul a greșit. Soția acestuia și-a asumat însă întreaga vină (curvasareala), motiv pentru care părintele a fost lăsat să profeseze.

Scările morţii

Lagărul de concentrare Mauthausen este cunoscut prin cruzimea cu care erau trataţi prizonierii, într-o epocă deja marcată de astfel de evenimente.
Să foloseşti termeni precum „şocant” sau „crud” alături de menţiunea unui lagăr de exterminare pare redundant, dar acest caz este excepţie de la regulă. Cruzimea cu care erau trataţi prizonierii este particulară, spus într-un context în care evenimentele şi actele de cruzime ale primei jumătăţi a secolului XX erau la ordinea zilei.
Lagărul de concentrare Mauthausen, situat la 20 de kilometri în estul oraşului Linz din Austria, a fost locul unora dintre cele mai mari lagăre ale Germaniei naziste. Cu lagărul central lângă satul Mauthausen, complexul avea încă aproape 100 de alte locuri secundare situate în Austria şi în sudul Germaniei. Clasificarea era de gradul al II-lea, adică aici erau aduşi cei mai incorigibili inamici politici ai naziştilor.

Scopul era exterminarea acestora prin epuizare prin muncă forţată. SS-ul numea acest lagăr Knochenmuhle, sau „tocătorul de oase”. Se estimează că au murit între 122.766 şi 320.000 de oameni, majoritatea cetăţeni sovietici şi polonezi, începându-şi activitatea în 1 august 1928 şi terminând-o în mai 1945, complexul fiind eliberat de armata Statelor Unite.

Eliberarea lagărului de concentrare de către Divizia 11 Blindate a Statelor Unite la 6 mai 1945. Credit: Wikipedia

De asemenea, lagărul se afla lângă o carieră de granit, unde erau trimişi prizonierii. Munca presupunea ca prizonierii să care blocuri de piatră de până la 50 de kilograme pe 186 de scări, care se numeau „scările morţii”. Deseori, prizonierii epuizaţi se prăbuşeau şi scăpau încărcătura peste prizonierii din spate creând un efect în lanţ devastator – oase rupte şi corpuri zdrobite de greutatea blocurilor de granit.

Prizionieri cărând blocurile de granit. Credit: Wikipedia


Ofiţeri SS urcând „scările morţii”. Aprilie 1941. Credit: Wikipedia

Gărzile SS mai aveau obiceiul de a pune prizonierii să se întreacă, iar cei care ajungeau sus, la marginea râpei, aveau opţiunea de a fi împuşcaţi sau de a împinge prizonierul din faţă în râpă. Se mai ştie, de asemenea, că sinuciderile erau frecvente, mulţi prizonieri, prinzând ocazia să se arunce în gol


Noii prizonieri care veneau în Mauthausen. Credit: Wikipedia


Prizonieri ai carierei de granit. Credit: Wikipedia

Astăzi, „scările morţii” este o atracţie turistică. Scările au fost refăcute pentru ca turiştii să urce uşor pe acestea, dar la acea vreme, erau nefinisate şi alunecoase. Locul este complet amenajat, există un muzeu şi un monument comemorativ dedicat victimelor lagărului.

Intrarea în lagărul de concnentrare Mauthausen astăzi. Credit: www.123rf.com/Stefano Armaroli


Un monument de la Mauthausen care comemorează victimele lagărului. Credit: www.123rf.com/Stefano Armaroli

Christian Bernadac, un membru al rezistenţei franceze care a fost prizonier la Mauthausen şi care a scris apoi o carte numită Cele 186 de trepte, a relatat:

„Cei care astăzi vizitează cariera Mauthausen nu văd acelaşi lucru, pentru că de atunci scările au fost refăcute – o scară reală, cimentată şi regulată. […] Lucrul înseamna transportul unei pietre de o dimensiune şi greutate considerabilă, pe 186 de scări, iar după acestea tot mai exista o distanţă considerabilă de parcurs. […] Şi toate acestea se întâmplau de 8 – 10 ori pe zi. Ritmul era infernal, fără o secundă de pauză”.

Sursa: AmusingPlanet

Ce credea Einstein despre Dumnezeu, Univers, ştiinţă şi religie?

Albert Einstein este unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă, dar ce a lăsat în urmă reprezintă mai mult decât cunoaşterea ştiinţifică. Chiar şi astăzi, viziunile lui inspiră oamenii de peste tot în lume. Totuşi, de multe ori, Einstein este înţeles şi interpretat eronat.

Atât ateii, cât şi cei religioşi au încercat să îşi asume „autoritatea” care o reprezintă Albert Einstein, iar acest lucru s-a realizat de cele mai multe ori cu citate scoase din context, de aceea, este absolut necesar ca savantul să fie înţeles în ansamblu, şi nu într-un mod simplist, motivat de cele mai multe ori prin ideologie şi nu prin setea de cunoaşterea prin care s-a remarcat Einstein şi care reiese din fragmentele ce urmează.
O altă problemă care reiese din fragmentele de mai jos stă la baza fizicii de astăzi: lipsa de armonie dintre teoria relativităţii a lui Einstein şi mecanica cuantică. Într-un citat dintr-o scrisoare de ale lui Einstein, adresată lui Max Born, unul dintre părinţii mecanicii cuantice, Einstein declară că „mecanica cuantică oferă multe, dar cu greu ne aduce mai aproape de secretele lui Dumnezeu. Eu, în orice caz, sunt convins că El nu joacă zaruri cu Universul”.

Dezacordul lui Einstein cu mecanica cuantică este bine cunoscut. Teoria sa a relativităţii generale are un cu totul alt mod de a descrie universul, iar reconcilierea acestei teorii cu mecanica cuantică are fi „Sfântul Graal” al fizicii. Factorul esenţial al neînţelegerii constă în faptul că mecanica cuantică implică o natură accidentală a Universului, ca şi cum Dumnezeu s-ar juca cu zarurile, iar rezultatul ar fi independent de orice voinţă. Însă nu în aceşti termeni a pus Einstein problema, ci în faptul că nu concepea ca ceva să nu poate fi explicat printr-o lege care stă la baza procesului, relatează Top Buzz.

Până în această zi, deşi ştim că mecanica cuantică funcţionează, putând fi aplicată în tehnologiile curente precum tranzistorii sau energia nucleară, nimeni nu ştie ce loc are alături de alte domenii ale fizicii. În acest sens, poate exista o lege a Universului încă necunoscută, aşa cum continuă Einstein în scrisoarea sa către Born:

„Crezi într-un Dumnezeu care joacă zaruri, iar eu în lege şi ordine completă care există într-un mod obiectiv, şi care eu, într-o manieră extrem de speculativă, încerc să o înţeleg. Cred cu tărie, dar sper ca cineva va descoperi o cale mai realistă, sau o bază mai tangibilă decât am putut eu”.

În ce credea Einstein

Einstein a fost, în numeroase ocazii, cât se poate de clar în credinţele sale. În Notele Autobiografice ale sale, acesta a scris că credinţele sale religioase şi-au găsit sfârşitul în copilărie, la vârsta de 12 ani.

„Am ajuns – deşi într-o familie cu părinţi complet nereligioşi – la o religiozitate profundă, care, totuşi, s-a terminat subit la vârsta de 12 ani. Prin citirea cărţilor de ştiinţă populare am ajuns la convingerea că poveştile din Biblie nu pot fi adevărate”.

Într-o scrisoare din 1947, a făcut referire la ideea unui Dumnezeu care se îngrijeşte de omenire: „Mi se pare că ideea unui Dumnezeu personal este un concept antropologic pe care nu îl pot lua în serios”. Într-o scrisoare trimisă către Beatrice Frohlich cinci ani mai târziu, a reiterat această ideea: „Ideea unui Dumnezeu personal este destul de străină pentru mine şi pare chiar naivă”.

Totuşi, Einstein nu era ateu. Conform lui Prince Hubertus, Einstein detesta să fie interpretat în acest mod:

„În ceea ce priveşte asemenea armonie a cosmosului pe care eu, cu mintea mea limitată de om, sunt capabil să o recunosc, sunt încă oameni care spun că nu există Dumnezeu. Ceea ce mă supără este că mă citează pe mine pentru a susţine această idee”.

Se considera mai degrabă un agnostic (nu se poate cunoaşte nimic despre natura lui Dumnezeu) şi într-un fel credea într-un Dumnezeu. Credea în Dumnezeul lui Spinoza.

Baruch Spinoza este unul dintre cei mai importanţi filosofil, iar ideile lui cu privire la metafizică sunt dezbătute chiar şi astăzi. Spinoza a susţinut că Dumnezeu nu este o manifestare personală şi nu este o fiinţă, ci mai degrabă o manifestare a tot ce este în armonie. Într-un fel, se poate spune că Dumnezeu e Natura.

Aceasta nu este însă o perspectivă religioasă. În loc să fie o fiinţă conştientă, Dumnezeu este o manifestare a frumuseţii Universului.

„Nu pot concepe un Dumnezeu care îşi recompensează şi îşi pedepseşte creaturile sau care are o voinţă de tipul celei a noastre. Un individ care ar supravieţui morţii fizice este, de asemenea, dincolo de înţelegerea mea şi nici nu vreau altfel; aceste noţiuni sunt pentru temerile şi egoismul absurd al sufletelor slabe. Pentru mine este îndeajuns misterul eternităţii vieţii şi crearea structurii minunate a realităţii, împreună cu efortul de a înţelege o parte, chiar şi foarte mică, a raţiunii care se manifestă pe ea însăşi în natură”.

Ştiinţa este religie?

Pentru Einstein, ştiinţa era mai degrabă ceva spiritual, pentru că ştiinţa ne permite să înţelegem mai bine Universul. Deşi minţile noastre nu sunt capabile să îi înţeleagă toate minunile, o încercare de a face acest lucru din ce în ce mai aproape de Dumnezeu:

„Vedem un Univers aranjat în chip minunat, supunându-se anumitor legi, dar înţelegem aceste legi doar foarte puţin. Minţile noastre limitate nu pot înţelege forţa misterioasă care guvernează constelaţiile. Sunt fascinat de panteismul lui Spinoza. Îi admir contribuţiile la gândirea modernă. Spinoza este cel mai important dintre filosofii moderni, pentru că este primul filosof care vede sufletul şi corpul ca fiind una şi nu două lucruri separate”.

În 1930, Einstein a publicat unul dintre cele mai discutate eseuri ale timpului în The New York Times Magazine, unde a discutat religia sa cosmică. S-a declarat împotriva ideii de rai şi iad, dar de asemenea a discutat despre legătura dintre religie şi ştiinţă. A precizat că „deşi domeniile religiei şi ştiinţei sunt clar separate unul de altul, există legături şi dependenţe reciproce”. Mai interesant este că a susţinut că nu poate fi vorba despre un conflict dintre ştiinţă şi religie. Cele două sunt distincte dar cumva legate.

Einstein era un om complex cu viziuni complexe asupra lumii, care nu sunt întotdeauna uşor de înţeles. Totuşi, ideea conform căreia era creştin, iudeu sau altă religie, nu are fundament. De asemenea, ideea că era ateu este lipsită de fundament, după cum a reieşit în citatele de mai sus.

Efecte dramatice asupra creierului

La începutul acestei luni, György Buzsáki de la Universitatea New York (NYU) a arătat un diapozitiv care a stârnit controverse la Grand Ballroom din New York Midtown Hilton în cadrul reuniunii anuale a Societăţii Neuroştiinţifice Cognitive.


Informaţiile prezentate de Buzsáki includeau imagini dezgustătoare ale unui cadavru uman, cu mai mult de 200 de electrozi introduşi în creier, dar şi rezultatul experimentului său – ce a detectat el prin acei electrozi sau ceea ce nu au reuşit să detecteze.
Buzsáki şi colegul său, Antal Berényi, de la Universitatea din Szeged (Ungaria) au mimat cea mai populară formă de stimulare a creierului. Ei au aplicat curent electric alternativ la exteriorul craniului cadavrului, iar electrozii din interiorul craniului au înregistrat foate puţin. Aproape toate fluxurile de curent au intrat în creier,dar într-o cantitate redusă.
”Într-un studiu mai amănunţit, am descoperit că până la 90% din curent a fost redirecţionat de către pielea care acoperă craniul. Pielea a acţionat ca un „şunt” în acest caz”, a declarat Buzsáki.
Studiul neobişnuit a sporit îndoielile multor participanţi la conferinţă cu privire la mecanismul şi eficacitatea transcraniană în ce privşte stimularea directă curentă (tDCS). Această metodă reprezintă un tratament experimental, neinvaziv, care foloseşte electrozii cu scopul de a oferi curenţi slabi în fruntea unei persoane. Această metodă e aferentă metodei TAC, care utilizează curentul alternativ.
Se cunosc puţine lucruri despre modul în care aceste tehnici ar putea influenţa creierul. Cu toate acestea, numeroase lucrări ştiinţifice au susţinut că aceste tehnici pot stimula starea de spirit, pot atenua durerea cronică şi chiar pot îmbunătiţi capacităţile oamenilor la matematică, fiindcă afectează, în mod direct, activitatea neuronală. Aceste afirmaţii au dus la dezvoltarea unui nou val de gadget-uri, care promit să facă oamenii mai inteligenţi şi mai fericiţi.

Delfinul Negru – The Black Dolphin

Închisorile din Rusia sunt faimoase ca fiind unele dintre cele mai dure din lume, dar una este chiar mai grea decât restul. Denumirea sa oficială oficială este “Instituție Federală Guvernamentală – colonie penală № 6, Serviciul Federal al Penitenciarelor Rusia -regiunea Orenburg”, dar este denumită în mod obișnuit ca The Black Dolphin. Aceasta este una dintre cele mai sigure închisori din lume și casa celor mai răi infractori.

Numele său neoficial vine de la statuia din față, făcută de prizonieri. ”Delfinul Negru”, această închisoare de înaltă securitate de la granița Kazahstanului găzduiește criminalii cei mai brutali din Rusia, inclusiv criminali in serie, canibali și teroriști, potrivit unui documentar National Geographic. Gardienii spun ca singura posibilitate de a evada de acolo este aceea de a…muri.
În corpul cel mai securizat al clădirii se află circa 700 de condamnați, păziți de gardieni înarmați cu arme automate, 24 din 24 de ore. Cei 700 de condamnati ar fi ucis in libertate circa 3.500 de oameni. Asta înseamnă că un condamnat de acolo a ucis în medie 5 oameni.
Condamnații de la ”Delfinul Negru” sunt închiși pe viață. Unul dintre condamnati, Vladimir Nikolayev, a fost condamnat pentru canibalism. Acesta si-a mancat o parte din victima, iar restul l-a dat unui prieten al cărei soție l-a servit familiei, gândind că este carne de cangur. Nikolayev este unul dintre cei mai cunoscuti ucigasi din lume.

 

Prizonieri închiși în fortăreața ”Delfinul Negru” sunt ținuti sub supraveghere video de 24 de ore pe zi. Deținuții sunt monitorizate în permanență în celulele lor duble. Fiecare celulă are 2 uși încuiate. O celulă de închisoare într-o celulă de închisoare. Deținuților nu li se permite să se odihnească sau să stea pe paturile lor din momentul în care se trezesc până când este timpul să doarmă din nou.

De fiecare dată când părăsesc celulele, deținuții sunt legați la ochi, încătușați la mâini și forțați să meargă îndoiți din talie. Sunt escortați de cel puțin 3 gardieni și unul cu un câine de pază. Această tehnică este considerată a fi unică la Black Dolphin. Atunci când un prizonier ajunge pentru prima dată aici,este legat la ochi imediat, în scopul de a nu memora sau învăța, detalii despre structura și aspectul închisorii.
Exercițiile, constau din mișcarea ”du-te, vino”, care are loc într-o altă celulă. Nu există nici o curte a închisorii. În timpul exercițiilor, gardienii inspectează celulele închisorii și verificări pentru contrabandă.

Pentru o închisoare cu 700 de deținuți sunt peste 900 de ofițeri de corecție salariați.
Nu există nici o cantină in Black Dolphin. Prizonieri mânâncă în celulele lor. Detinuții sunt hrăniți doar cu supă și pâine.

Nici un deținut nu a evadat vreodată de la Black Dolphin. Black Dolphin este o destinație finală. Nu poti merge mai departe. Da, din punct de vedere tehnic există o modalitate de a părăsi acest loc, dar numai într-un fel … spre cimitir.

Sursa: businessinsider.com

Page 2 of 13
1 2 3 4 13