Cum să scapi de TEROAREA celor de la EOS KSI sau Krug

Ca majoritatea românilor cu credite în bănci, abonamente la reţele de telefonie mobilă ori altfel de abonamente, la un moment dat, din cauza unei încrederi prosteşti într-o altă persoană sau pentru că pur şi simplu nu ai plătit, ai ajuns în baza de date de la vreo firmă de recuperare denumită pompos EOS sau KRUG sau mai ştiu eu cum. Ei, şi de aici începe TEROAREA… telefonică, că altceva nu au ce să-ţi facă. Însă, ce trebuie să ştim cu toţii este că aceşti recuperatori de doi bani încearcă să intimideze şi să ameninţe în speranţa că te va convinge să plăteşti un sold inventat, la care s-au adăugat nu mai ştiu ce cheltuieli abramburite.

Te-au pupat pe buletin dacă creanţa e mai veche de 3 ani

Majoritatea, am fost contactaţi telefonic de ceva dudui înţepate, care ne spuneau solemn că e musai să plătim, că altfel… ne iau toţi banii. Iată răspunsul avocatului Iulian Urban, recunoscut în branşă ca şi campionul recuperatorilor, pe care l-a, preluat şi noi de pe blogul buhnici.ro:

Într-adevăr prescripţia dreptului la acţiune operează la 3 ani de zile de la naşterea unei restanţe. Dincolo de acest termen, creditorul nu mai poate să acţioneze debitorul în judecată pentru plata unei datorii, adică nu mai poate obţine concursul forţei coercitive a statului român pentru constrângerea debitorului.

Cei de la EOS KSI încearcă să te convingă să plăteşti restanţa şi asta este ok, însă sub nici o formă nu ar putea să te inducă în eroare, să îţi spună că te bagă pe liste negre, pentru că nu pot face acest lucru şi nu este deontologic profesional.

Noţiunea de listă neagră în schimb, înseamnă că, în baza de date a EOS vei rămâne că nu ai achitat această datorie şi aici trebuie să înţelegi două aspecte:

1. nu vei fi înregistrat la Biroul de Credit pentru că aşa cum vei citi aici, practic de la 01.01.2008 la Biroul de Credit nu se mai înscriu decât strict restanţele din segmentul de creditare bancară;

2. tu vei rămâne probabil în baza de date a EOS

3. mai există de asemenea un aspect: între Vodafone şi Orange există încheiat un acord de prin 2000, în baza căruia, ei schimbă date şi înregistrează pe cei care nu îşi plătesc datoriile; această bază de date, începând cu 01.01.2008 este însă ilegală, adică Orange nu te poate refuza să îţi facă abonament pentru că ai o restanţă la Vodafone, întrucât Autoritatea pentru Protecţia Datelor Personale, a spus clar că nu se pot constitui între agenţi economici, care operează pe aceeaşi piaţă sau pe pieţe diferite, structuri similare cu birourile de credit; asta înseamnă că, două firme nu pot să utilizeze cu consecinţe împotriva unor consumatori, datele legate de restanţele înregistrate de aceştia; dacă ţie ţi s-ar interzice la Orange să îţi faci abonament pentru că ai o datorie neachitată din 2000 la Vodafone, poţi să dai în judecată Orange şi, 100% ai câştiga procesul şi aceştia ar fi obligaţi să îţi deschidă contract.

Prescripţia dreptului la acţiune în sens procesual înseamnă de fapt o sancţiune stabilită prin lege, îndreptată împotriva creditorului, care timp de 3 ani de zile, demonstrează nepăsare în recuperarea banilor săi, astfel încât dacă el nu dă în judecată un debitor în acest interval, se presupune că nu a fost interesat în colectarea banilor, şi atunci nu mai poate acţiona în judecată debitorul”.

Parerea ta conteaza