Câte feluri de diabet există?

Milioane de persoane la nivel mondial sunt afectate de diabet, boală considerată de medici o adevărată epidemie a timpurilor moderne. Afecţiunea medicală este caracterizată printr-o creştere a nivelului glucozei în sânge, ca urmare a deficitului de insulină, a funcţionării improprii a acesteia sau ambele
Nedepistat la vreme şi netratat, diabetul duce la complicaţii serioase precum orbirea, bolile de rinichi, cardiovasculare, amputaţii ale membrelor şi moarte prematură. La nivel mondial, numărul persoanelor cu diabet s-a mărit de patru ori faţă de 1980, ajungând la 422 de milioane de persoane, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Doar în SUA sunt peste 30 de milioane de bolnavi de diabet, adică mai mult de 9% din totalul populaţiei. Se estimează că există alte 7 milioane de oameni nediagnosticaţi.


Diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit

Există mai multe tipuri de diabet. Cele mai cunoscute sunt diabetul de tip 1 şi diabetul de tip 2. Diabetul de tip 1 apare din pricina faptului că sistemul imunitar distruge celulele beta ale pancreasului, singurele care produc insulină. Această formă de diabet apare de obicei la copii şi adolescenţi. Circa 5-10% din bolnavi au acest tip de diabet. Factorii de risc în diabetul de tip 1 sunt legaţi de bolile autoimune, genetici şi de mediu. Nu se cunoaşte nicio cale de prevenţie în diabetul de tip 1.

Diabetul de tip 2 este precedat la cei mai mulţi pacienţi de prediabet, adică atunci când nivelul glucozei din sânge este mai mare decât normalul, dar nu suficient de mare pentru a pune diagnosticul de diabet de tip 2. Studiile arată că multe dintre modificările de substanţă aferente diabetului apar în prediabet. Diabetul de tip 2 apare atunci când organismul nu produce suficientă insulină sau celulele nu o pot utiliza aşa cum trebuie. Acest tip de diabet este cel mai frecvent întâlnit la persoanele adulte – între 90 şi 95% din totalul cazurilor diagnosticate. Este asociat cel mai adesea cu obezitatea, înaintarea în vârstă, istoricul familial şi inactivitatea fizică. Printre copii şi adolescenţi diabetul de tip 2 este destul de rar întâlnit.

Spre deosebire de diabetul de tip 1, diabetul de tip 2 poate fi prevenit printr-un stil de viaţă sănătos, cu multă mişcare, alimentaţie sănătoasă, renunţarea la fumat şi la consumul excesiv de alcool. Diabetul gestaţional nu înseamnă că femeia a avut boala înainte de a rămâne însărcinată sau că va rămâne cu această afecţiune după ce va naşte, ci este o formă de intoleranţă la glucoză. Boala afectează circa 4% din gravide. Alte tipuri de diabet pot apărea în urma unor intervenţii chirurgicale, tratamente medicamentoase, infecţii sau alte boli. Aceste tipuri de diabet sunt prezente la 1-5% din cazurile diagnosticate.

Semnele diabetului

Urinarea frecventă, setea şi foamea excesive, deteriorări ale vederii, amorţeli ale membrelor, oboseală, piele uscată, răni care se vindecă greu, infecţii frecvente sunt doar câteva dintre simptomele pe care le poate da diabetul. Adulţii cu diabet au un risc de 2-4 ori mai mare de a muri din pricina bolilor cardiovasculare, comparativ cu ceilalţi care nu au diabet. Bolnavii cu diabet au un risc mai mare de hipertensiune, boli de rinichi, orbire, iar între 60-70% au o formă medie sau severă de neuropatie.

Tabele cu glicemia normală

Dacă suferi de diabet, este esențial să știi care este glicemia normală la adulți, în cazul acestui diagnostic. Astfel îți vei putea monitoriza corect nivelul glucozei din sânge și vei reduce riscul apariției unor complicații.
La diabetici, glicemia normală la adulți sau copii diferă de glicemia considerată normală în cazul unor persoane sănătoase. De aceea, este esențial să ai mereu grijă la valorile indicate de glucometru. Dacă neglijezi nivelul glicemiei, crește foarte mult riscul unor complicații: boli cardiovasculare, boli renale și chiar afecțiuni ale nervilor, inclusiv la nivelul ochilor.

Dacă nu ești suferind de diabet, ci doar vrei să afli valorile normale ale glicemiei, avem pentru tine un Tabel cu valori normale glicemie pentru persoanele care nu au diabet iar toate cifrele și detaliile sunt aici: Cât este glicemia normală? UPDATE 2017

Glicemia normală la adulții cu diabet diferă de valorile normale pentru copii, adolescenți sau gravide. Iată de ce îți prezentăm aceste tabele, ca să vezi unde trebuie să te încadrezi tu și cei dragi, dacă suferă de diabet. Cât timp valorile glicemiei sunt ținute sub control prin dietă și tratament, nu vor apărea probleme.
Glicemia normală la adulți, copii sau adolescenți cu diabet
Glicemia normală la adulți diferă și în funcție de orele din zi și dacă ai mâncat sau nu. Iată deci, în tabelul de mai jos, care sunt valorile normale pentru un adult diabetic. Pe stomacul gol, glicemia trebuie să fie sub 100 mg/dL, la 1-2 ore după masă trebuie să fie sub 180, iar la culcare între 100 și 140. Pentru diabeticii care au nevoie de o administrare continuă a insulinei, Pompa de insulină cu senzor de glicemie este o inovație în tratamentul diabetului

Pentru copiii cu diabet care au între 6 și 12 ani, glicemia trebuie să fie între 80 și 180 pe stomacul gol, iar la culcare între 100 și 180. În cazul adolescenților, aceste valori trebuie să fie puțin mai scăzute, după cum se poate observa în tabel. Foarte important este și nivelul glicemiei înainte de a face mișcare. Mulți părinți aleg pentru copiii lor Senzori pentru monitorizarea glicemiei

La copiii mai mici, sub 6 ani, care suferă de diabet, valorile normale ale glicemiei oscilează foarte mult, iar părinții trebuie să știe acest lucru. Astfel, pe stomacul gol glicemia copilului trebuie să fie de cel mult 100 mg/dL, însă înainte de culcare poate ajunge și la 200.

Glicemia normală la adulți și gravide cu diabet
O situație mai delicată apare în cazul femeilor însărcinate care au diabet. Această afecțiune a mamei poate duce la complicații grave, care vor afecta copilul din pântece, de aceea trebuie și mai mare atenție pentru a controla nivelul glicemiei și a atinge valorile țintă.
În cazul în care femeia avea diabet înainte de a rămâne însărcinată, în timpul sarcinii valoarea glicemiei nu trebuie să treacă de 99 pe stomacul gol și de 129 la 1-2 ore după masă. În cazul în care diabetul a fost dobândit în timpul sarcinii, valorile trebuie să fie mai mici: sub 96 pe stomacul gol și sub 120 după masă.

Desigur, aceste valori sunt prezentate ca recomandări generale, de aceea este esențial să discuți cu medicul tău și să urmezi sfaturile lui, pentru că fiecare pacient este unic și tratamentul trebuie personalizat. Acum știi care este glicemia normală la adulți, copii și adolescenți cu diabet, deci îți va fi mai ușor să discuți cu medicul și să înțelegi recomandările sale.

Vrei sa te pensionezi pe caz de boala? Uite ce trebuie sa stii!

Nu stai foarte bine cu sănătatea şi vrei să ieşi la pensie mai devreme, pe caz de boală? Te aşteaptă o procedură destul de complicată dacă nu ştii ce trebuie să faci şi cui să te adresezi. Iată cine beneficiază de o astfel de pensie şi care sunt etapele principale pe care trebuie să le parcurgi conform Casei Naţionale de Pensii Publice!

  1. Mergi la medicul de familie. În primul rând, va trebui să te adresezi medicului tău de familie, care te va îndruma către cabinetul unui medic expert al asigurărilor sociale. Aceste cabinete pot fi găsite în policlinici, policlinici private, la casa de pensii etc. Medicul de familie te va îndruma către cel mai apropiat cabinet.
  2. Mergi la medicul expert. Odată ajuns la medicul expert, acesta îţi va evalua capacitatea de muncă şi îţi va stabili gradul de invaliditate. Pentru asta însă va trebui să depui o cerere cu cel puţin 45 de zile înainte de expirarea duratei maxime de concediu medical prevăzută de lege.
  3. Depune o cerere! Cererea va trebui să fie însoţită de actul de identitate, documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate, adeverinţă eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical cumulate în ultimele 12-24 luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu, documentul din care să rezulte cauza invalidităţii.
  4. Vei fi programat la expertiză medicală. După înregistrarea acestei cereri vei fi programat pentru o expertiză medicală. În urma acestei examinări, medicul completează un raport de expertiză şi emite decizia medicală asupra capacităţii tale de muncă. Decizia medicală se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la data emiterii.
  5. Va trebui să vii la consultaţii periodice. După ce ai fost încadrat într-un anumit grad de invaliditate şi ai ieşit la pensie pe caz de boală, vei fi supus unei revizuiri medicale periodice, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
  6. Eşti obligat să urmezi programe recuperatorii. Medicul expert stabileşte, după caz, dacă menţine acelaşi grad de invaliditate, dacă te va încadra în alt grad sau îţi vei redobândi capacitatea de muncă. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era programată revizuirea medicală. Mai mult, în cazul în care e posibil, legea te obligă să urmezi programe recuperatorii întocmite de medicul expert în vederea reintegrării profesionale. Dacă nu, rişti să nu mai primeşti pensia!

Există trei grade de invaliditate

  • Gradul I – caracterizat prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
  • Gradul II – caracterizat prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
  • Gradul III – caracterizat prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

“Medicul de familie îţi dă o lună de concediu pe an”

Potrivit medicului de familie Ioana Stanciu, zilele de concediu medical sunt necesare la dosarul de pensionare. Însă, medicul de familie îţi poate da doar 30 de zile de concediu pe an, dintre care maximum 10 zile consecutive. „Iniţial, medicul de familie îţi face investigaţiile minime şi îţi dă trimitere către specialişti pe diverse ramuri ale medicinei. Restul concediului medical, până la 90 de zile calendaristice, le dă medicul specialist”, spune Ioana Stanciu.

Cine beneficiază de pensia de invaliditate?

  • Cei care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli sau accidente care nu au legătură cu munca;
  • Cei care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
  • Persoanele care au satisfăcut serviciul militar şi au fost concentrate, mobilizate sau în prizonierat;
  • Elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă ca urmare a accidentelor sau bolilor survenite în timpul practicii profesionale;
  • Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza participării la Revoluţia din 1989.