Vrei sa te pensionezi pe caz de boala? Uite ce trebuie sa stii!

Nu stai foarte bine cu sănătatea şi vrei să ieşi la pensie mai devreme, pe caz de boală? Te aşteaptă o procedură destul de complicată dacă nu ştii ce trebuie să faci şi cui să te adresezi. Iată cine beneficiază de o astfel de pensie şi care sunt etapele principale pe care trebuie să le parcurgi conform Casei Naţionale de Pensii Publice!

  1. Mergi la medicul de familie. În primul rând, va trebui să te adresezi medicului tău de familie, care te va îndruma către cabinetul unui medic expert al asigurărilor sociale. Aceste cabinete pot fi găsite în policlinici, policlinici private, la casa de pensii etc. Medicul de familie te va îndruma către cel mai apropiat cabinet.
  2. Mergi la medicul expert. Odată ajuns la medicul expert, acesta îţi va evalua capacitatea de muncă şi îţi va stabili gradul de invaliditate. Pentru asta însă va trebui să depui o cerere cu cel puţin 45 de zile înainte de expirarea duratei maxime de concediu medical prevăzută de lege.
  3. Depune o cerere! Cererea va trebui să fie însoţită de actul de identitate, documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate, adeverinţă eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical cumulate în ultimele 12-24 luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu, documentul din care să rezulte cauza invalidităţii.
  4. Vei fi programat la expertiză medicală. După înregistrarea acestei cereri vei fi programat pentru o expertiză medicală. În urma acestei examinări, medicul completează un raport de expertiză şi emite decizia medicală asupra capacităţii tale de muncă. Decizia medicală se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la data emiterii.
  5. Va trebui să vii la consultaţii periodice. După ce ai fost încadrat într-un anumit grad de invaliditate şi ai ieşit la pensie pe caz de boală, vei fi supus unei revizuiri medicale periodice, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
  6. Eşti obligat să urmezi programe recuperatorii. Medicul expert stabileşte, după caz, dacă menţine acelaşi grad de invaliditate, dacă te va încadra în alt grad sau îţi vei redobândi capacitatea de muncă. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era programată revizuirea medicală. Mai mult, în cazul în care e posibil, legea te obligă să urmezi programe recuperatorii întocmite de medicul expert în vederea reintegrării profesionale. Dacă nu, rişti să nu mai primeşti pensia!

Există trei grade de invaliditate

  • Gradul I – caracterizat prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
  • Gradul II – caracterizat prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
  • Gradul III – caracterizat prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

“Medicul de familie îţi dă o lună de concediu pe an”

Potrivit medicului de familie Ioana Stanciu, zilele de concediu medical sunt necesare la dosarul de pensionare. Însă, medicul de familie îţi poate da doar 30 de zile de concediu pe an, dintre care maximum 10 zile consecutive. „Iniţial, medicul de familie îţi face investigaţiile minime şi îţi dă trimitere către specialişti pe diverse ramuri ale medicinei. Restul concediului medical, până la 90 de zile calendaristice, le dă medicul specialist”, spune Ioana Stanciu.

Cine beneficiază de pensia de invaliditate?

  • Cei care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli sau accidente care nu au legătură cu munca;
  • Cei care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
  • Persoanele care au satisfăcut serviciul militar şi au fost concentrate, mobilizate sau în prizonierat;
  • Elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă ca urmare a accidentelor sau bolilor survenite în timpul practicii profesionale;
  • Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza participării la Revoluţia din 1989.