Cum ne distrug zahărul, alcoolul, tutunul sau cafeaua

Obiceiurile negative ne consumă foarte mult timp din viaţă, de multe ori chiar fără să ne dăm seama. De pildă, mâncatul ca o formă de compensare a tristeţii, lipsa punctualităţii, fumatul când ne stresează ceva, statul cu orele pe reţelele de socializare sau butonatul telefonului mobil.
”Toate aceste lucruri îţi mănâncă enorm de mult timp din viaţă, iar acest timp este irosit fără un scop anume. Sunt obiceiuri proaste care îţi mănâncă energia, timpul şi chiar un anumit tip de conştienţă, pentru că persoanele respective devin tributare acestor obiceiuri”, explică psihologul Stelian Chivu.
Unele persoane dezvoltă chiar şi obiceiul de a deprinde obiceiuri proaste. Pentru a scăpa de aceste deprinderi negative, trebuie să înţelegem mai întâi cum se instalează ele. Într-o primă etapă, facem ceva cu plăcere, cum ar fi, spre exemplu, să fumăm, iar în a doua etapă alegem să continuăm acea acţiune. În a treia etapă, ne simţim bine când alte persoane din anturaj ne surprind în noua ipostază, iar în a patra etapă repetăm prima acţiune. Când se ajunge la ultima etapă amintită, obiceiul s-a instalat deja la persoana în cauză.
”Când suntem trişti, singuri, nervoşi, creierul caută stimuli emoţionali exteriori şi ne transmite o anumită necesitate, din dorinţa de a se echilibra, din nevoia de a ne face să ne simţim bine. Creierul va face rapid conexiuni cu lucrurile care ne-au făcut să ne simţim bine, cum ar fi consumul de ciocolată, dar dacă devin obiceuri, ajung să ne pună sănătatea în pericol”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Legătura dintre neurotransmiţători şi dezechilibrele din organism
Important de ştiut este că orice obicei se instalează mai întâi în zona mentală, Fiecare dintre noi are în creier neurotransmiţători. Aceştia sunt substanţe chimice care pot fi influenţate de obiceurile pe care le-am deprins de-a lungul vremii şi care ne ghidează în ceea ce gândim, simţim, dar şi în privinţa modului în care ne comportăm.
Unul dintre cei mai cunoscuţi neurotransmiţători este serotonina, fiind unul dintre cei mai eficace antidepresivi produşi de organismul uman. Un alt neurotransmiţător important este dopamina, pentru că induce corpului o senzaţie de pace, motivare şi concentrare. Endorfinele generează, la rândul lor, bună dispoziţie, pace şi relaxare. Nerepinefrina produce energie pentru organism, dar când este generată în exces, devine toxică. Acetilcolina este neurotransmiţătorul care se ocupă de funcţiile cognitive, adică de memorie.
”Când neurotransmiţătorii sunt produşi natural şi sunt în echilibru, aceştia fac ca persoana respectivă să fie veselă, optimistă, sănătoasă şi armonioasă. Este important de ştiut că sunt şi substanţe care pot genera aceşti neurotransmiţători, cum este, spre exemplu, zahărul, alcoolul, tutunul, ciocolata şi cafeaua. Ce trebuie să se ştie este că atunci când aceşti neurotransmiţători sunt generaţi în exces de organism, se produc dezechilibre serioase şi asta ne influenţează modul de a gândi, nivelul emoţiilor şi chiar sănătatea corpului fizic”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Cum ajung să ne controleze deprinderile negative
După ce dobândim un obicei prost, acesta va avea tendinţa să se instaleze la nivel mental, după care ajunge efectiv să ne influenţeze şi implicit să ne controleze. Când se întâmplă acest lucru, va apărea un conflict interior, ce determină organismul să genereze neurotransmiţătorii amintiţi în exces. Prin urmare, deşi aceste substanţe chimice au un efect benefic asupra organismului, din cauza obiceiurilor proaste pe care le deprindem, ele ajung să ne facă rău.
La nivel mental, persoanele în cauză vor deveni nesigure pe ele, cu tendinţe depresive, ceea ce duce finalmente la o stare extrem de gravă, care în limbaj de specialiate se numeşte epuizarea neurotransmiţătorilor. Ea se traduce printr-o reducere semnificativă a secreţiei acestor substanţe chimice de către organism, dar şi într-o scădere pronunţată a calităţii acestora. Pe acest fond, apar emoţiile distructive, iar de aici până la boală nu mai e decât un pas.
”Legătura între obiceiurile proaste, sănătate, inteligenţă şi starea de armonie a organismului este extrem de strânsă. Altfel spus, cu cât o persoană are mai multe obiceiuri proaste, cu atât ea va deveni mai tributară acestora. Mulţi cred că obiceiurile negative ţin de voinţă, însă, aşa cum am arătat, este doar parţial adevărat, pentru că ele ţin de neurontranmiţătorii pe care creierul nostru îi produce. Dacă cantitatea lor scade, persoana respectivă va avea nevoie de stimuli exteriori într-un număr cât mai mare, cum ar fi drogurile, tutunul, cafeaua şi alcoolul, ca să compenseze starea de bine de care organismul are nevoie, iar asta, evident, nu este de dorit”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.

Parerea ta conteaza

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.